CLUJ: Literatura practică a Şcolii Ardelene, expusă la MNIT
La Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei are loc vernisajul expoziției Scoposul mieu iaste binele comun, dedicată literaturii practice a Școlii Ardelene.
Articol de M P , 28 august 2025, 18:30
Dacă până acum Şcoala Ardeleană v-a rămas în minte doar prin cei patru corifei care dau nume de străzi în centrul Clujului sau prin fragmentul din Țiganiada din manualele de liceu (cel cu dealurile de mămăligă), aveți acum ocazia să descoperiți această perioadă cu un alt filtru.
Pe 29 august, de la ora 12.00, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, are loc vernisajul expoziției Scoposul mieu iaste binele comun, dedicată literaturii practice a Școlii Ardelene, relatează Radio România Cluj.
Vizitatorii vor putea afla ce scriau cărturarii transilvăneni despre crize economice, protecția mediului, vaccinare sau solidaritate comunitară, teme surprinzător de actuale și astăzi.
Evenimentul se înscrie în programul dedicat celebrării Zilei Limbii Române, marcată în fiecare an pe 31 august.
„A fost momentul în care a început cu adevărat modernitatea noastră”, explică Alexandra Baneu, curatorul expoziției și cercetător la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Pușcariu”. “Şcoala Ardeleană nu este cunoscută pentru literatura practică, ci pentru lucrările de istorie şi de lingvistică. Literatura practică a fost cumva neglijată de către cercetători: nu întru totul, dar nu i s-a dat importanţa cuvenită”, consideră aceasta.
Intelectualii transilvăneni din secolele XVIII-XIX au lăsat însă în urmă şi texte care arată o preocupare pentru agricultură, pentru sănătatea publică sau pentru minerit, care merită să fie cunoscute ceva mai bine.
Un exemplu revelator: înainte de epoca Școlii Ardelene, apicultorii obișnuiau să renunţe la familiile lor de albine după fiecare sezon, cărturarii îi încurajau însă să le păstreze și le ofereau sfaturi pentru ca albinele să supraviețuiască iernii. În agricultură, promovau ideea de cultură în straturi și diversificarea recoltelor, iar în medicină, insistau pe vaccinare și prevenirea epidemiilor, cu argumente atât științifice, cât și emoționale.
„Textele sunt pline de statistici și explicații detaliate despre cum s-a combătut variola în alte ţări, dar și de apeluri de tipul «Care mamă nu și-ar salva copilul de la moarte?»”, spune Alexandra Baneu.
Citește continuarea articolului aici -> Texte uitate, idei actuale: literatura practică a Şcolii Ardelene, expusă la MNIT
