Cel mai vechi far de pe litoralul românesc se află la Tuzla. La Constanţa este cel mai înalt, de 87 de metri faţă de nivelul mării
Articol de Doina Sîrbu, 30 decembrie 2023, 13:47 / actualizat: 31 decembrie 2023, 11:21
Despre farurile românești de la Marea Neagră a vorbit Mihai Drimuș, fost șef al Serviciului Semnalizare maritimă din cadrul Direcției Hidrografice Maritime.
Ţărmul românesc de la Marea Neagră are multe “stele” care îl fac vizibil din largul mării. Care sunt reperele luminoase ale zonei litorale și cât de necesare sau cât de utile sunt ele navigatorilor?
“Sunt șapte faruri de aterizare dispuse la Mangalia, Tuzla, Constanța, Midia, Gura Portiței, Sfântu Gheorghe și Sulina”, spune Mihai Drimuș.
Care ar fi principalele lor caracteristici?
“În afară de lumină, lumină care diferă, poate să fie lumina albă pentru farurile de intrare și farurile de aterizare, avem lumină roșie, avem lumină verde. Ce aș putea să vă spun despre farurile de aterizare? Că avem în funcțiune cel mai vechi far de la țărmul românesc al Mării Negre, cel care este la Tuzla, far construit în anul 1900 și dat în funcțiune în anul 1901. Cel mai nou far de aterizare este cel de la Sulina, din 1983. Bineînțeles, mai sunt farul de intrare și grupul de intrare de la Midia, care au fost construite în 1989. Denumirea de far de aterizare indică navigatorilor că se apropie de coastă, în timp ce farurile care marchează intrarea în port sau canalele navigabile poartă denumirea de far de intrare”, a precizat Mihai Drimuș.
Apropo de caracteristicile farurilor, care este farul care bate, dacă putem spune așa, cel mai departe, a cărui lumină se vede cel mai departe din larg?
“Cel care bate cel mai mult se pare că este cel mai înalt, cel de la Constanța având o înălțime față de nivelul mării de 87m, iar înălțimea la care se află lumina față de sol este la 58m, având o bătaie de 24 de mile marine, adică aproximativ 44km. O bătaie foarte bună pentru acest far”, ne-a mai spus Mihai Drimuș.
Vechiul paznic de far era un personaj pitoresc care scruta marea, iar lumina farului său era un bun venit către navele din larg. Cum mai este astăzi? S-a mai păstrat ceva din povestea acelor vremuri sau astăzi și lumina este mai rece?
“Nu este mai rece. Sunt convins că navigatorii apreciază în mod deosebit atunci când văd lumina unui far, dându-le semn că se apropie de pământ, de țărm”, precizează Mihai Drimuș.
Un far, în general, este în prima linie a furtunilor care atacă țărmul, iar acum, pe perioada iernii, este o adevărată provocare. Cum este viața la focul continuu al luminii? Sau pentru că tot se apropie ultima noapte a anului, cum arată un Revelion în furtună la far?
“Revelionul este o zi normală de lucru pentru cei care execută serviciul de tură la far, la fel cum este serviciul de urgență, serviciul de poliție, serviciul de ambulanță, urmând ca după ieșirea din serviciul de tură să își petreacă Revelionul alături de cei dragi. Sau, ca să spun așa, la fel cum ospătarii au și ei un Revelion al ospătarilor”, a mai spus Mihai Drimuș.
Redactor: Laurenţiu Despina / Foto: Ovidiu Oprea
