BUCUREȘTI: Ceremonie militară, pe 10 mai, de Ziua Independenţei Naţionale a României

Ceremonia militară se va desfăşura duminică, 10 mai, de la ora 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în faţa Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”.

Articol de M P , 8 mai 2026, 14:11

Ceremonie militară, pe 10 mai, Ziua Independenţei Naţionale a României, transmite Ministerul Apărării Naţionale.

Ceremonia militară organizată în Bucureşti cu prilejul sărbătoririi Zilei Independenţei Naţionale a României, a Zilei Victoriei în Europa şi a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene se va desfăşura duminică, 10 mai, de la ora 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în faţa Universităţii Naţionale de Apărare “Carol I”, relatează Radio România București FM.

Activităţi similare vor avea loc, în colaborare cu autorităţile locale, în municipiile reşedinţă de judeţ şi în localităţile din ţară unde sunt amplasate monumente dedicate evenimentelor.

 10 mai 1877

Moţiunea adoptată de Adunarea Deputaţilor şi de Senat a fost promulgată de domnitorul Carol I.

A devenit lege şi a marcat oficial naşterea statului român independent.

Proclamarea independenţei de stat a fost momentul de vârf al eforturilor politice şi diplomatice depuse pentru eliberarea României de sub suzeranitatea otomană.

Independenţa României a fost obţinută nu doar prin mijloace politice, ci şi prin luptă armată.

Între aprilie 1877 şi februarie 1878, Armata României s-a remarcat prin curaj şi sacrificiu. A contribuit decisiv la victoria împotriva Imperiului Otoman.

În contextul pierderilor grele suferite de trupele ruse în Balcani, Imperiul Ţarist a solicitat sprijinul ţării noastre.

A recunoscut rolul esenţial al Armatei României în schimbarea cursului războiului.

Independenţa astfel câştigată a fost recunoscută oficial prin Tratatul de la Berlin.

Acesta a fost semnat în iulie 1878, consfinţind statutul suveran al României şi deschizând calea către unificarea naţională şi modernizarea ţării.

La 8/9 mai 1945, prin capitularea necondiţionată a Germaniei Naziste, s-a pus capăt celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european.

Se estimează că între 22 şi 25 de milioane de militari din toate naţiunile implicate şi-au pierdut viaţa.

România a participat în mod activ la acţiunile militare atât în campania din Est, cât şi în cea din Vest.

A avut ca obiectiv refacerea unităţii naţionale, grav afectată de rapturile teritoriale din vara anului 1940.

După eliberarea teritoriului naţional, Armata României a continuat să contribuie la efortul de război alături de Naţiunile Unite.

Trupele române au acţionat pe teritoriul Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei.

Sacrificiul şi jertfele umane şi materiale ale Armatei României, pe tot parcursul războiului, în ambele campanii, au fost considerabile.

S-au inregistrat 92.620 morţi, 333.966 răniţi şi 367.976 de dispăruţi.

La 9 mai 1950, Robert Schuman, ministrul francez al afacerilor externe, făcea o propunere istorică de cooperare pe continent, prin crearea unei Comunităţi a cărbunelui şi oţelului, ai cărei membri urmau să-şi gestioneze împreună aceste două resurse.

“Declaraţia Schuman” este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.