1 Martie și tradiția mărțișorului

Se spune că şnurul alb-roşu de mărţişor poartă noroc, iar potrivit unor legende, ar fi fost tors prima dată de Baba Dochia.

Articol de M P, 1 martie 2025, 08:00

Pe 1 martie, românii sărbătoresc Mărțișorul, un obicei străvechi care marchează venirea primăverii și reînnoirea naturii.

Rădăcinile acestei tradiții se pierd în negura timpului, având origini atestate de peste 8.000 de ani, după descoperirile arheologice de la Schela Cladovei, județul Mehedinți.

Originea Mărțișorului și semnificația sa

Potrivit vechiului calendar roman, 1 martie reprezenta prima zi din an, momentul în care se celebra „Matronalia”, o sărbătoare dedicată lui Marte, zeul războiului, al forțelor naturii, al primăverii și al agriculturii.

Nu se cunoaşte exact când a apărut tradiţia mărţişorului, dar se estimează că ea este veche de mii de ani. Cert este că sărbătoarea mărţişorului a apărut în zona cuprinsă între regiunile istorice Maramureş şi Bucovina de nord, până la graniţa Bulgariei cu Grecia.

Dovezi ale obiceiurilor de acum circa 8000 de ani au fost descoperite în situl arheologic de la Schela Cladovei din judeţul Mehedinţi, unde au fost găsite coliere de care erau agăţate mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu.

De-a lungul secolelor, Mărțișorul a evoluat dintr-un simbol al trecerii anotimpurilor într-o amuletă purtată pentru noroc, sănătate și protecție împotriva spiritelor rele.

La origini, mărțișorul era simbolizat de o monedă de aur sau argint, prinsă de un șnur alb-roșu, care mai târziu a fost înlocuit de pietre de râu vopsite în aceste culori și purtate ca talismane.

Dacii credeau că firul mărțișorului reprezenta armonia dintre masculin și feminin: roșul simboliza femeia, viața și soarele, în timp ce albul reprezenta bărbatul, claritatea apelor și înțelepciunea.

Se spunea că mărțișorul avea puteri magice și că purtătorii erau feriți de boli și deochi, relatează Rador.

Legendele Mărțișorului

De mărţişor sunt legate şi două interesante legende. Una dintre ele povestește cum un zmeu a răpit soarele și l-a ținut ascuns până în iarnă, când un viteaz l-a înfruntat și l-a eliberat. Deși a reușit să redea astrul cerului, viteazul a fost rănit, iar sângele său, scurs pe zăpadă, a dat naștere primilor ghiocei, simbol al renașterii naturii.

O altă legendă o are ca protagonistă pe Primăvara, care a dorit să ajute un ghiocel să crească, împingând zăpada din jurul lui. Iarna, supărată, a trimis un ger puternic, dar Primăvara, protejând floarea, s-a rănit la un deget. Sângele ei a ajuns pe ghiocel, readucându-l la viață și simbolizând victoria primăverii asupra iernii.

Tradiții regionale legate de Mărțișor

Obiceiul Mărțișorului diferă de la o regiune la alta în România:

• În Ardeal, mărțișoarele sunt agățate la uși, ferestre sau chiar la coarnele animalelor domestice, pentru a alunga duhurile rele.
• La Oradea, se crede că oamenii devin mai sănătoși dacă se spală cu apă proaspătă de ploaie pe 1 martie.
• În Dobrogea, mărțișoarele sunt păstrate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru a atrage fericirea.
• În Banat, fetele se spală cu zăpadă sau cu apa de pe frunzele fragilor pentru a fi iubite și a se căsători.
• În zona Moldovei, ca şi dincolo de Prut, există obiceiul ca mărţişoarele să fie oferite de fete băieţilor, de 1 martie, pentru ca pe 8 martie băieţii să fie cei care oferă mărțișoare.

Tot în ziua de 1 martie există la noi şi tradiţia „babelor”: fiecare persoană de sex feminin îşi alege o zi între 1 şi 9 martie, corespunzătoare legendei babei Dochia care a urcat timp de 9 zile şi 9 nopţi cu oile pe munte, fiind îmbrăcată cu 9 cojoace, finalul legendei povestind despre faptul că Dochia moare îngheţată, împreună cu turma ei, din cauza unui ger năprasnic.

Conform tradiţiei, aşa cum este vremea în ziua în care este aleasă baba, astfel vor fi şi doamnele şi domnişoarele: liniştite şi frumoase, sau supărate şi urâte.

În unele zone din ţară predomină superstiţia conform căreia Baba Dochia va trimite gerul înapoi dacă de 1 martie au loc diferite activităţi gospodăreşti, tocmai din acest motiv femeile nu spală şi nu dau cu mătura, ci pregătesc doar bucatele pentru masă.

Înţelepciunea populară mai arată că purtătoarele mărţişoarelor sunt ferite să fie arse de soare pe timpul verii, vor fi sănătoase şi frumoase ca florile primăverii, vor fi plăcute şi drăgăstoase, bogate şi norocoase, ferite de boli şi deochi.

Mărțișorul în alte culturi

Obiceiuri similare se găsesc și la vecinii noștri. În Bulgaria, tradiția poartă numele de Martenitsa și este dedicată Babei Marta, o figură mitologică care influențează vremea primăverii.

Bulgarii poartă martenitsa până când văd prima barză sau primul pom înflorit, moment în care o leagă de o creangă pentru a atrage norocul.

Tradiţia mărţişorului a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO, printr-un demers comun al României, Republicii Moldova, Bulgariei şi Macedoniei.

Deşi există tradiţii şi obiceiuri diferite de la zonă la zonă, mărțișorul semnifică, universal, un talisman contra spiritelor rele ale lumii, o urare de sănătate şi un semn de apreciere, un mesaj de speranță, noroc și înnoire.