Ascultă Radio Vacanța Live

Secretele bucătăriei românești

Supă cremă de ardei capia

Supă cremă de ardei capia

În perioada toamnei, abundenţa de legume creează o gamă largă de arome în bucătărie, prin diversitatea mâncărurilor care pot fi pregătite. Se poate spune că definiţia toamnei în bucătărie este ghiveciul, o mâncare cu sau fără carne, în care sunt puse laolaltă multe legume. Pentru că în reţetă se regăsesc, între altele, cartofi, ceapă, varză, […]

Supă cremă de ardei capia
Secretele bucătăriei româneşti: Zacuscă cu ciuperci

Secretele bucătăriei româneşti: Zacuscă cu ciuperci

Zacuscă este un cuvânt de origine slavă, având înţelesul de gustare, însă, în limba română, zacusca defineşte acest amestec de vinete, gogoşari, ardei capia, ardei gras, roşii şi ceapă, tocate şi puse împreună într-un vas în care am turnat ulei. În alte ţări din Balcani întâlnim preparare similare, precum „kiopolou” în Bulgaria, un amestec de […]

Secretele bucătăriei româneşti: Zacuscă cu ciuperci
Ospăţul de la culesul viei

Ospăţul de la culesul viei

În România, culesul strugurilor pentru vinificare începe după 14 septembrie – Ziua Crucii sau „Cârstovul viilor”. În multe regiuni ale României există acest obicei ca proprietarul viei să ofere celor care au cules strugurii vin din recolta anului precedent, must, precum şi bucate tradiţionale. Culesul strugurilor este o activitate cu multe tradiţii şi cu multe […]

Ospăţul de la culesul viei
Bograci

Bograci

În stare proaspătă, ardeiul gras este combinat, în salate, cu roşii, ceapă şi castraveţi, precum şi cu cuburi de brânză sau cu brânză rasă. Tot în stare proaspătă, ardeiul gras poate fi umplut fie cu salată de vinete coapte sau cu o cremă de brânză. De asemenea, ardeii graşi pot fi umpluţi cu orez, ciuperci […]

Bograci
Ardei umpluţi

Ardei umpluţi

În timpul verii şi al toamnei, sarmalele au o concurenţă serioasă din partea ardeilor umpluţi, care sunt şi mai uşor de pregătit. Avem nevoie de circa 2 kg de ardei gras, de mărime medie, cărora le scoatem cu grijă cotorul, nervurile şi seminţele din interior. Separat, pregătim umplutura. Avem nevoie de circa jumătate de kg […]

Ardei umpluţi
Dulceaţa de pepene

Dulceaţa de pepene

Este vară şi este sezonul pepenilor, roşii şi galbeni. De obicei, pepenii sunt consumaţi ca atare, însă din ei se poate face şi dulceaţă. Întrucât pepenii, în special cei roşii, conţin foarte multă apă, puţini sunt cei care se încumetă să facă dulceaţă din ei pentru că durează foarte mult, iar rezultatul este chiar descurajant, […]

Dulceaţa de pepene
Chifteluţe de vinete

Chifteluţe de vinete

Pe lângă roşii şi ardei, vinetele sunt nelipsite din alimentaţia românilor, sub formă de salată, recomandată în zilele toride sau în mâncăruri mai mult sau mai puţin sofisticate în perioada toamnei. Vinetele au pătruns în spaţiul românesc odată cu expansiunea otomană în Europa. Astfel au fost preluate şi, uneori, adaptate reţete de preparare a vinetelor […]

Chifteluţe de vinete
Mâncăruri cu dovlecei

Mâncăruri cu dovlecei

Dovleceii pane sunt foarte uşor de pregătit. Avem nevoie de câţiva dovlecei de dimensiune medie, cei mari fiind de evitat din cauza seminţelor. Îi spălăm, le îndepărtăm capetele, după care îi tăiem transversal în rondele cu o grosime de jumătate de cm. Presărăm sare peste ei şi îi lăsăm puţin la scurs. Trecem rondelele prin […]

Mâncăruri cu dovlecei
Clătite pentru festival

Clătite pentru festival

Inventate, se pare, în Franţa, clătitele s-au răspândit în Europa, iar în prezent le putem întâlni sub diferite nume în vestul continentului, pe continentul nord-american, precum şi în ţările din nordul Africii unde au dimensiuni mai mici şi pot fi servite cu sirop, cu dulceaţă sau cu ciocolată întinsă deasupra. Le întâlnim şi în Europa […]

Clătite pentru festival
Colivă reinterpretată

Colivă reinterpretată

Un preparat specific ritualurilor ortodoxe este coliva, boabe de grâu fierte şi amestecate cu miere sau cu zahăr. Având nume apropiate în limbile greacă, bulgară şi sârbă, coliva a fost introdusă în ritualul în stil ortodox de înmormântare sau de pomenire a morţilor în secolul al 4-lea şi are la bază o întâmplare petrecută în […]

Colivă reinterpretată
De la dulceaţă la caisată

De la dulceaţă la caisată

Pentru dulceață, avem nevoie de 3 kg de caise şi de un kg de zahăr. După ce spălăm caisele, le desfacem în jumătate, le scoatem sâmburii, le punem într-o cratiţă împreună cu zahărul până când fructele lasă zeamă. Punem compoziţia la fiert pentru circa jumătate de oră, după care scoatem caisele din vas cu ajutorul […]

De la dulceaţă la caisată
Mâncăruri câmpeneşti

Mâncăruri câmpeneşti

În timpul verii sunt cele mai multe festivaluri și serbări câmpenești, care țin de calendarul religios sau de obiceiuri locale, la astfel de ocazii fiind pregătite preparate la grătar sau mâncăruri la ceaun. Tocanele de carne cu multe legume şi puiul la ceaun sunt mâncăruri tradiţionale pentru serbările câmpeneşti. De exemplu, un preparat tradiţional pentru […]

Mâncăruri câmpeneşti
Bulz ciobănesc

Bulz ciobănesc

Bulzul este un preparat tradiţional al oierilor, însă, în timp, a fost preluat şi diversificat ca reţetă, ajungând sub diferite denumiri în meniul unor restaurante din România. Există mai multe tipuri de bulz, cu diferite denumiri, cu sau fără cârnaţi, cu sau fără ou, în straturi, sub forma unei rulade sau a unei găluşti de […]

Bulz ciobănesc
… din căpşune

… din căpşune

În România este vremea căpşunelor. În pieţe şi în magazine pot fi cumpărate acum căpşune din import sau furnizate de producători locali. Cele autohtone sunt mai căutate pentru că se presupune că, deşi sunt mai mici ca dimensiune, sunt mai dulci şi mai aromate. Aceste fructe se diferenţiază prin mărime, culoare, intensitatea aromei şi gust […]

… din căpşune
Supă de vişine, ca în Harghita

Supă de vişine, ca în Harghita

Dacă veţi călători în partea estică a Transilvaniei, în Covasna şi Harghita, veţi observa o gastronomie specifică, cu mâncăruri cu carne afumată de porc sau cu carne de viţel. Ciorba de varză acră cu afumătură, papricaşul şi gulaşul sunt mâncăruri tradiţionale, la fel ca şi ciolanul secuiesc, care are nu doar denumirea de origine, după […]

Supă de vişine, ca în Harghita
Preparate din zărgan

Preparate din zărgan

Zărganul poate fi consumat fiert, pregătit pe plită sau prăjit în ulei, dar şi copt în cuptor. Dacă este afumat, poate fi folosit la salate. Un preparat care se obţine în foarte scurt timp este zărganul prăjit cu mămăligă şi cu mujdei de usturoi. Avem nevoie de câţiva zărgani pe care îi curăţăm de solzii […]

Preparate din zărgan
Tochitură

Tochitură

În această ediţie vă prezentăm un preparat pe care îl putem întâlni în toate regiunile României – tochitura. Există, totuşi, diferenţe în ceea ce priveşte ingredientele, iar uneori diferenţa este dată şi de adăugarea denumirii de origine. Astfel, întâlnim tochitură moldovenească, tochitură dobrogeană sau tochitură oltenească. De exemplu, în Moldova, nu se foloseşte bulion sau […]

Tochitură
Mâncăruri din Oltenia

Mâncăruri din Oltenia

Oltenia are o gastronomie aparte, caracterizată de mâncăruri ceva mai condimentate, în care ardeiul iute are un rol important. Sunt preparate specifice, la care este folosit prazul (leek – engleză; poireau – franceză, Lauch sau Porree – germană, porro – italiană) cultivat îndeosebi în Oltenia. O altă caracteristică este legată de o modalitate aparte de […]

Mâncăruri din Oltenia
Mâncăruri din Muntenia

Mâncăruri din Muntenia

Aflată în Evul Mediu sub suzeranitatea Imperiului otoman, Muntenia a preluat de la turci și, uneori, a adaptat unele preparate gastronomice. Muntenia, după cum este denumită în prezent, Valahia sau Ţara Românească, după cum era menţionată în perioada Evului Mediu, şi-a creat o cultură gastronomică influenţată la început de bucătăria orientală și grecească, iar în […]

Mâncăruri din Muntenia
Pâine la țest

Pâine la țest

Specifică Olteniei, pâinea la ţest are o istorie milenară având la origine metodele folosite de populaţia dacică pentru coacerea turtelor din mei, secară şi grâu în interiorul unui vas de lut aşezat cu gura în jos pe vatra încinsă. Metoda a fost folosită în perioada colonizării romane, apoi în Evul mediu, fiind păstrată şi în […]

Pâine la țest
Scrumbie de Dunăre, la cuptor

Scrumbie de Dunăre, la cuptor

Scrumbia este o specie care nu poate fi crescută în regim de acvacultură, fiind capturată sezonier, din martie până în iunie, în cursul migraţiei ei pe Dunăre. Este o specie care trăieşte în Marea Neagră şi care, la începutul primăverii, urcă pe Dunăre, pentru a depune icrele sau lapţii, în vederea reproducerii. Acesta este momentul […]

Scrumbie de Dunăre, la cuptor
Papanaşi

Papanaşi

Clătitele umplute cu dulceaţă, cremă de ciocolată, mai rar cu brânză dulce şi papanaşii reprezintă cele mai populare deserturi din oferta rstaurantelor şi, mai ales, a pensiunilor din România. Proveniţi din rândul gogoşilor, papanaşii au fost înnobilaţi, dacă se poate spune aşa, după au fost acoperiţi cu o mantie de smântână şi după ce au […]

Papanaşi
Pe masa de Paşte

Pe masa de Paşte

Toţi creştinii se pregătesc să sărbătorească Paştele, sărbătoare marcată în acest an la 20 aprilie. În comunităţile creştine se fac multe pregătiri pentru Învierea Domnului, iar în bucătărie totul începe cu vopsitul ouălor. Se spune că ouăle înroşite sau încondeiate în Joia Mare nu se strică tot anul. Ouăle mai pot fi vopsite şi în […]

Pe masa de Paşte
Pentru Masa de Florii

Pentru Masa de Florii

La sfârșitul acestei săptămâni, creștinii ortodocși sărbătoresc Floriile, zi în care pentru ortodocşi este dezlegare la pește. De aceea, poate fi pregătit un meniu bazat exclusiv pe peşte. La aperitive poate fi făcut un platou de gustări reci, cu salată de peşte, pastă de pește, chifteluțe de pește, rondele din carne tocată și salată de […]

Pentru Masa de Florii