Ana Maria • Dar cine știe?
Articol de Andrei Enache, 17 aprilie 2025, 15:54 / actualizat: 10 mai 2025, 23:35
În ziua-n care am plecat
Pe străzile pustii și reci,
Noaptea cădea.
În alt oraș, alte clădiri,
Cu alte glasuri și priviri
Mă va-ntâmpina.
E-atât de greu să uit dintr-o dată
De strada și prietenii mei,
De locurile-n care-altă dată
Râdeam, plângeam cu ei.
Dar cine știe ce-i în inima mea? Oare, oare?
De câte ori am încercat să uit
Doare, doare!
Și-n ziua-n care ne-am cunoscut
Eu am știut de la-nceput
Că-i totul pierdut.
Căci mai departe voi pleca
Și-n urma mea eu voi lăsa
Noaptea ce va cădea.
Nu-i ușor să uit dintr-o dată
Privirea și zâmbetul său
Și locurile-n care-altă dată
Mințeam că va fi al meu!
Dar cine știe ce-i în inima mea? Oare, oare?
De câte ori am încercat să uit
Doare, doare!
Nu privi în urma ta,
Lasă tot ce-a fost!
Nu trăi din amintiri,
N-are niciun rost!
Dar cine știe ce-i în inima mea? Oare, oare?
De câte ori am încercat să uit
Doare, doare!
