Rezoluții de an nou sustenabil, propuneri de la Harta Reciclării
Mihail Tănase vorbește și despre cazurile în care firmele de salubritate nu-și fac datoria, dar li despre cele în care cetățenii nu reciclează corect:
Articol de Radio Vacanța , 12 ianuarie 2024, 08:00
Platforma online Harta Reciclării ne propune câteva rezoluții de an nou sustenabil, care să contribuie nu numai la păstrarea unui mediu cât mai sănătos, ci și la păstrarea unui buzunar cât mai gros.
Mihail Tănase vorbește și despre cazurile în care firmele de salubritate nu-și fac datoria, dar li despre cele în care cetățenii nu reciclează corect:
Noi, la Harta Reciclării, promovăm cei trei R. Asta înseamnă că, pe lângă reciclare, promovăm și reducerea și reutilizarea. Un mod de a începe anul cu bine ar fi cel de a încerca să reducem consumul. Putem face asta prin a cumpăra cât mai puține produse de unică folosință sau în ambalaje de unică folosință, să încercăm să cumpărăm produse vrac, să avem un kit de produse reutilizabile, cum ar fi o sticlă sau un recipient din metal, ca să nu mai cumpărăm sticle de plastic și să mergem mai des în piese, să nu cumpărăm legume și fructe în pungi de plastic.
Anca Brășfălean: Asta ne ajută și la buzunar și la sănătate, pentru că ne ducem după produse de la producător direct.
Cu siguranță. Și da, într-adevăr, noi încurajăm cumpărăturile de la producători locali și unii dintre ei sunt în piețe sau mici comercianți și producători din zona în care locuim, de la brutăria de pe colț, să zic. Și în același timp, ar fi bine să fim atenți și la ce tip de haine ne cumpărăm. Ar fi bine să fie cât mai rezistente și să conțină material textil, cu cât mai puțin plastic, eventual deloc. Să fie din materiale textile naturale, pentru că și acestea poluează. Ele nu se reciclează de cele mai multe ori.
Anca Brășfălean: Se vehiculează ideea că firmele de salubritate nu își fac întotdeauna datoria și nu reciclează corect în ciuda faptului că cetățenii își fac partea.
Suntem întrebați foarte des de această practică. Ea există în două feluri atunci când operatorii de salubritate strâng pubelele cu fracție reciclabilă, adică dacă adună la un loc, să spunem, plasticul, metalul, hârtia și cartonul nu este neapărat o practică nocivă, pentru că aceste deșeuri vor mai trece încă o dată printr-o stație de sortare și acolo ele vor fi sortate oricum pe mai multe fracții decât cele pe care le dăm noi pentru a fi trimise la reciclat. În cazul în care operatorii de salubritate strâng la un loc, cu aceeași mașină, și deșeu menajer și cel reciclabil, atunci da, este o practică ilegală și ar trebui anunțată, să zicem chiar și operatorului, că poate sunt angajați care fac asta fără el să știe, dar mai degrabă trebuie anunțate autoritățile locale, cele care au în responsabilitate și serviciul de salubritate delegat acestui operator și Garda de Mediu.
Anca Brășfălean: Ați văzut concret cazuri din acestea?
Da, chiar a apărut astă-vară un reportaj la Deutsche Welle, în care au fost imagini cu orașul Cluj-Napoca, unde un operator de salubritate nu colecta separat, strângea deșeurile din toate pubelele cu aceeași mașină și probabil că se ducea la groapa de gunoi pentru că nu mai poți sorta un deșeu reciclabil contaminat cu deșeu menajer și oricum nu va mai avea nici pe departe aceeași valoare atunci când se va încerca reciclarea lui.
Anca Brășfălean: Nici cetățenii nu-și fac întotdeauna datoria și nu toată lumea reciclează selectiv, corect. Ce-i de făcut?
Și cetățenii mai au partea lor de vină. În cazul în care cetățenii nu-și fac treaba, ar trebui tot operatorii de salubritate să le atragă atenția. Ar putea să facă un sistem de stickere prin care să le arate, să zicem, cu roșu sau o față supărată, că conținutul nu e ok și cu una verde, că e corect colectat separat. Se pot da și amenzi, penalități, să zicem, la factura de salubritate. Sau în țările occidentale există și practica de a nu ridica deșeurile colectate separat necorespunzător. Adică asociațiile sau proprietarii de locuințe se pot trezi cu pubela lăsată în fața blocului sau a casei.
Anca Brășfălean: Toți pentru unul. Aici trebuie să se aplice principiul ăsta, pentru că într-o comunitate s-ar putea ca unii doar să nu își facă datoria.
E adevărat. Dar trebuie să ne obișnuim și cu spiritul comunității. Suntem împreună aici și trebuie să încercăm să ne respectăm unii pe alții și să ne atragem atenția câteodată unii altora.
Mihail Tănase, de la platforma hartareciclării.ro ne-a adus rezoluții de an nou sustenabil și un impuls proaspăt pentru o comunitate și un mediu mai sănătos.
Anca Brășfălean
