Vernisajul expoziției „București: Hărți în mișcare”, la Londra

Muzeul Municipiului București și ICR Londra invită publicul la vernisajul expoziției „București: Hărți în mișcare” / „Bucharest: Moving Maps”.

Articol de M P, 2 ianuarie 2025, 13:30

Muzeul Municipiului București începe programul extern în anul 2025 cu un proiect special care prezintă istoria și farmecul capitalei României, cu un accent puternic pe epoca sa de glorie: perioada interbelică.

Organizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului București și susținută de Ambasada României și Consulatul General al României la Londra, sărbătoarea cuprinde vernisajul expoziției „București: Hărți în mișcare” / „Bucharest: Moving Maps” și un concert de muzică românească interbelică cu melodiile iconice ale Jean Moscopol, Sergiu Malagamba, Ionel Fernic și alte legende muzicale ale vremii. 

Evenimentul este dedicat Zilei Culturii Naționale a României și va avea loc pe 15 ianuarie 2025, între orele 19:00 – 21:30, la sediul Institutului Cultural Român, Piața Belgrave nr. 1, Londra, Marea Britanie, anunță Radio România București FM.

Invitați speciali: Adrian Majuru, manager al Muzeului Municipiului București & curator al expoziției, baritonul Cozmin Sime, chitaristul și compozitorul Heiko Pape și pianista Giulia Glennon.

Despre expoziția „București: Hărți în mișcare”:

Publicul londonez și cel românesc din capitala Marii Britanii este invitat să descopere Bucureștiul privind o selecție de imagini care au fost atent alese din Arhiva Muzeului Municipiului București și să-l asculte pe curatorul expoziției, dr. Adrian Majuru, care va susține o prelegere despre istoria capitalei României și despre oamenii care au contribuit la conturarea viitorului acesteia. 

„Istoria este precum o hartă a geografiilor în continuă schimbare. Iar Strada este continentul care s-a modificat continuu pe măsura preocupărilor noastre cotidiene, dar mai ales pe măsura proiecțiilor noastre de viață.

Bucureştiul a fost în ultimele două sute de ani o adevărată arenă a confruntărilor între «nou» şi «vechi», între oraşul oriental care se încăpăţâna să dăinuie şi oraşul modern care s-a luptat îndelung să prindă contur. 

Construirea unui oraş modern din perspectivă urbanistică în Bucureşti a reprezentat o prioritate pentru «intelighenţia» românească a secolului al XIX-lea. Acest proces s-a încadrat de la bun început curentului de integrare europeană. Procesul de modernizare al Bucureştilor a început în secolul al XIX-lea, cunoscute fiind în acest sens reuşitele edilitar-urbanistice ale primarilor Pake Em. Protopopescu (1888-1891), Barbu Ștefănescu Delavrancea (1899-1901), Mihail I. Cantacuzino (1901-1906) şi a fost continuat în prima parte a secolului XX. 

Pentru ultima perioadă amintită, primariatul lui Dem I. Dobrescu (1929-1934) a fost punctul de plecare al modernizării edilitare. Dem I. Dobrescu a încercat să dea o nouă definire urbană Bucureştilor. Activitatea lui a fost continuată şi cu prilejul serbării «Lunii Bucureştilor» (9 mai-9 iunie). Acestea au debutat în 1935 şi au luat sfârşit în 1940. Începută cu primariatul lui Dem I. Dobrescu, modernizarea edilitară a continuat cu primariatul lui Al. Gh. Donescu (1934-1938) şi s-a încheiat cu primariatul generalului Victor Dombrovski (1938-1940 și 1944-1948).

Istoria, oricât de liniară ar fi ea în obișnuința oferită de școală sau de viața de zi cu zi, întotdeauna «ea» se află cu privirea îndreptată spre oamenii care-i dau conținut, formă și mai ales, înfățișare. Totul ține de umanitate și de evoluția ei în cadrul unui timp determinat, al fiecărei generații, iar în extensie, al fiecărei civilizații”, a scris Adrian Majuru în pliantul expoziției.

Despre concert:

Creat special pentru această ocazie, concertul prezintă prețioase lucrări muzicale din deceniile trecute. Cântecele mult îndrăgite dau viață unei frumoase povești despre viața și iubirile unui personaj fictiv din perioada interbelică. Conceptul recitalului este creat de baritonul Cozmin Sime, iar aranjamentele muzicale sunt realizate de chitaristul și compozitorul Heiko Pape.

Acompaniament la pian de Giulia Glennon.