TIMIȘOARA: Satele bănățene în picturile Sofiei Dorogostaisky, o expoziție de artă și antropologie culturală
Muzeul Satului Bănățean (MSB) din Timișoara găzduiește, până la mijlocul lunii aprilie, expoziția ‘Satele bănățene în viziunea artistei Sofia Dorogostaisky’, în semn de omagiu adus unui talent desăvârșit și unei vieți dedicate artei.
Articol de Marian Stoica, 15 februarie 2025, 17:30
Istoria oricărui loc poate fi privită ca o înșiruire de tablouri care surprind scene din geneza, dezvoltarea, momentele de glorie, bătăliile câștigate sau pierdute, personalitățile care l-au marcat, iar Banatul, fie că vorbim despre cel aflat sub stăpânirea habsburgică sau despre cel contemporan, de după 1918, are și el o reprezentare remarcabilă în iconografie, mai ales începând cu secolul al XVIII-lea, când se poate vorbi despre începuturile picturii propriu-zise din această zonă.
Odată cu retragerea turcilor, se fondează aici școli de zugravi români care vor fi pregătiți pentru pictarea noilor biserici creștine, iar cronicile relatează despre vestita școală de pictură religioasă a lui Vasile Diaconovici Loga, bunicul marelui pedagog bănățean C.D. Loga, discipolii acesteia fondând, la rândul lor, alte școli. Cu ei începe șirul de artiști bănățeni care au format școala primitivă a picturii românești din această provincie.
În paralel cu artiștii plastici trecuți prin școli din țară ori de dincolo de granițe, care vor așeza pe pânze crâmpeie din Banat, aici a existat și o pleiadă de artiști fără studii de specialitate, dar înzestrați cu un har aparte, care s-au alăturat, pe rând, artei naive, cum au fost Mihai Vintilă sau Viorel Cristea.
Secvențe din viața Banatului au surprins și alți plasticieni, precum Traian Brădean, Joseg Klein, Franz Bittenbinder sau Ștefan Jager, ultimul fiind supranumit ‘pictorul șvabilor bănățeni’, el descriind în imagini întreaga istorie a acestor etnici, de la momentul colonizării până la începutul anilor ’60 ai veacului trecut.
Unul dintre acești artiști pasionați de culoare este Sofia Dorogostaisky, care a așezat pe diferite suporturi de lucru, de la hârtie la pânză, în diferite tehnici, scene ale satului bănățean, de la Dunăre și Insula Ada Kaleh la Mureș, fiind cucerită predilect de peisaje și mai puțin de portret.
Despre Sofia ‘Doro’, așa cum își semna artista exponatele din perioada consacrată, se vorbește puțin în lumea artei plastice, deși a realizat o adevărată antropologie a satului bănățean în lucrările sale.
Patru dintre tablourile semnate de ea au fost donate Regelui Mihai I
Sursa: AGERPRES
