Gărâna îmbină tradițiile: Gala Folk și Oktoberfest, într-un singur loc
”Dacă ești un fan al muzicii folk sau pur și simplu iubești natura și comunitățile vibrante, acest festival este cu siguranță un eveniment de neratat”, transmit organizatorii Galei Folk Gărâna.
Articol de M P , 7 august 2024, 18:30
Ediția din acest an a evenimentului Gala Folk Gărâna va avea loc sâmbătă 10 august și va cuprinde recitaluri cu Ducu Bertzi, Constantin Neculaie, Zoia Alecu, Marius Bațu, Tatiana și Marius Ojog, anunță Radio România Reșița.
”Festivalul de folk de la Gărâna nu este doar o sărbătoare a muzicii, ci și o oportunitate de a celebra cultura și identitatea românească într-un cadru natural deosebit. Dacă ești un fan al muzicii folk sau pur și simplu iubești natura și comunitățile vibrante, acest festival este cu siguranță un eveniment de neratat”, transmit organizatorii.
Cu o zi înainte de ediția din acest an a Galei Folk Gărâna, pe aceeași scenă, vineri, 9 august, va avea loc o nouă ediție a evenimentului Oktober Fest.
În fiecare an, festivalul atrage zeci de iubitori ai tradiției nemțești care savurează diverse sortimente de bere special pregătită și se bucură de atmosferă.
Gărâna este cel mai cunoscut sat din partea de vest a ţării şi din Caraş-Severin. Şi dacă în ultimii ani, numele bătrânului Wolfsberg a fost legat inevitabil de festivalul de jazz din Poiana Lupului, micul sat de la poalele Semenicului are o istorie plină de farmec.
Povestea Garânei debutează undeva, la început de secol XIX, atunci când nemţii din Boemia, aşa-numiţii pemi sunt colonizaţi în Banatul Montan de către Imperiul Austro-Ungar. Ei au venit în Gărâna în 1828, din Boemia. Satele pemeşti de atunci erau singurele comunităţi germane compacte din sud-vestul ţării. Ceilalţi etnici germani au fost colonizaţi în localităţi deja populate. Au ajuns atunci la poalele Semenicului 131 de pemi. În timp, numărul lor a crescut şi a depăşit 1000. Ani la rând ei au luptat cu natura vitregă, dar munca şi ambiţia au făcut ca satul lor să reziste peste vreme şi vremuri, iar pemii să fie recunocuţi în zonă ca oameni cinstiţi şi muncitori.
