Expoziție dedicată memoriei domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la Muzeul Unirii din Iași

Oaspeții pot descoperi piese din categoria tezaur, unele dintre acestea fiind aduse pentru prima dată.

Articol de AP , 6 iulie 2023, 09:36 / actualizat: 6 iulie 2023, 18:46

Muzeul Unirii din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași găzduiește, până pe 30 iulie, expoziția dedicată împlinirii a 150 de ani de la moartea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, organizată în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a României, relatează Radio Iași.

Oaspeții pot descoperi piese din categoria tezaur, unele dintre acestea fiind aduse pentru prima dată la Iași, precum cele două tronuri domnnești, despre uniforma domnitorului Cuza, despre decorații, despre săbiile primite în dar și despre sigilii.

Muzeografa Brîndușa Munteanu, cea care a avut inițiativa organizării acestei expoziții, a dorit ca personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza să fie percepută corect și la adevărata sa valoare.

„Noi, cei de astăzi, ar trebui să-l vedem într-un mod firesc, ca pe un om care a încercat să facă o transformare, un om cinstit, un om bun cu problemele și defectele lui, ca orice om. Dar dincolo de acestea, un om foarte hotărât și foarte vertical. În șapte ani, a schimbat din temelii statul român. Aș vrea să fim firești când îl privim pe Cuza, să fim naturali și să ne gândim la fiecare dintre noi, dacă am fi fost în locul lui Cuza, ce am fi putut face într-o societate în plină transformare, cu probleme, într-o țară care nu era liberă, care nu era independentă, cu o lume greu de convins spre modernizare. Și dacă revenim la expoziție, aceste obiecte care vorbesc despre Cuza ar putea să fie așa interpretate. Cuza omul, avem verigheta lui, Cuza domnitorul, avem tronul domnitorului, omul Cuza care încearcă să facă diferite reforme și unele chiar îi reușesc. Cea mai importantă, din punctul meu de vedere, monografie scrisă despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza este semnată de Constantin Giurăscu, un studiu extrem de bun, dar poate ar fi timpul să scrie și cineva din generația noastră, să se gândească la un studiu, cum îl vedem noi pe Cuza, cei de astăzi, cum vedem documentele, cum interpretăm toată povestea lui și cum o înțelegem, că asta este foarte important și în același timp, cum reușim să învățăm ceva de la el.”Noi, cei de astăzi, ar trebui să-l vedem într-un mod firesc, ca pe un om care a încercat să facă o transformare, un om cinstit, un om bun cu problemele și defectele lui, ca orice om. Dar dincolo de acestea, un om foarte hotărât și foarte vertical. În șapte ani, a schimbat din temelii statul român. Aș vrea să fim firești când îl privim pe Cuza, să fim naturali și să ne gândim la fiecare dintre noi, dacă am fi fost în locul lui Cuza, ce am fi putut face într-o societate în plină transformare, cu probleme, într-o țară care nu era liberă, care nu era independentă, cu o lume greu de convins spre modernizare. Și dacă revenim la expoziție, aceste obiecte care vorbesc despre Cuza ar putea să fie așa interpretate. Cuza omul, avem verigheta lui, Cuza domnitorul, avem tronul domnitorului, omul Cuza care încearcă să facă diferite reforme și unele chiar îi reușesc. Cea mai importantă, din punctul meu de vedere, monografie scrisă despre domnitorul Alexandru Ioan Cuza este semnată de Constantin Giurăscu, un studiu extrem de bun, dar poate ar fi timpul să scrie și cineva din generația noastră, să se gândească la un studiu, cum îl vedem noi pe Cuza, cei de astăzi, cum vedem documentele, cum interpretăm toată povestea lui și cum o înțelegem, că asta este foarte important și în același timp, cum reușim să învățăm ceva de la el”, a declarat Brîndușa Munteanu la vernisajul expoziției.

O piesă importantă în această expoziție este tabloul intitulat “Proclamarea Unirii”, semnat de Theodor Aman și care surprinde alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Țării Românești, adus, împreună cu alte obiecte, de la Muzeul Național de Istorie din București.

Directorul adjunct al acestei instituții, Cornel Ilie a realizat o cercetare asupra acestui tablou, identificându-i pe toți cei prezenți atunci în Adunarea Electivă.

„Theodor Aman a lucrat, după câte mi-am dat eu seama, având ca referință o serie de litografii. Sunt surprinși cam toți cei pe care îi identificăm noi ca personalități importante al istoriei moderne: Ion Brătianu, C. A. Rosetti, Vasile Boerescu, Ioan Emanoil Florescu, Barbu Bellu, Nicolae Golescu, generalul Barbu Vlădoianu. Tabloul surprinde chiar momentul votării lui Alexandru Ioan Cuza, pentru că deja, la acel moment al votării, se stabilise că Alexandru Ioan Cuza va fi votat de toată lumea ca dormitor al Țării Românești. Și de asemenea, un alt element important care apare în acest tablou, se vede undeva în fundal o fereastră deschisă și unul din deputați care face semne unei mulțimi adunată afară. Se știe că atunci, pe dealul Mitropoliei, fusese convocată o adunare de către susținătorii Unirii, de către Partida Unionistă, care era adusă acolo cu un scop foarte clar, în cazul în care se întâmpla ceva neprevăzut, să fie gata de a determina alegerea celui care fusese ales deja în Moldova, anume Alexandru Ioan Cuza și ca domn al Țării Românești”, a punctat expertul.

Adusă de la Arhivele Naționale din Iași, o copie a certificatului de deces al domnitorului este, de asemenea, expusă.

„Este un act care a fost practic transcris după actul de moarte întocmit la comuna urbei, cum apare în acte, a orașului, Haidelberg, în Germania, unde s-a întâmplat decesul domnitorului. Am ales această piesă, spunem noi, una dintre cele mai valoroase legate de acest moment comemorativ. Arhivele însă au o serie de alte documente valoroase legate de viața și activitatea lui Alexandru Ioan Cuza, dar mai ales documente legate de măsurile de consolidare a statului, cum bine știm, format după actul din 24 ianuarie 1859. Arhivele au avut o soartă, după acest moment istoric favorabil formării statului național român, au avut o soartă, cumva, Arhivele din Iași, mă refer, o soartă nefericită. Au fost în pragul chiar dizolvării Arhivele Principatului Moldovei, înființată o instituție încă de la 1832. Dar odată cu constituirea Direcției Generale cu sediul la București, în noua capitală a statului, Arhivele din Iași au fost practic golite, la propriu, de cele mai valoroase documente pe care noi le adunasem până atunci în depozitele noastre”, a explicat arhivista Ina Chirilă.

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a murit în urmă cu 150 de ani, la 15 mai 1873, pe când avea de 53 de ani, la Heidelberg, în urma unei crize severe de astm.