Expoziţie dedicată expediţiei antarctice a vasului Belgica, de miercuri, la Muzeul Antipa

Articol de Marian Stoica, 4 noiembrie 2024, 11:00

Evenimentul va avea loc în prezenţa directorului general al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Luis Ovidiu Popa, a curatorului expoziţiei, Oana Paula Popa, a directorului Şcolii Doctorale de Geologie din cadrul Facultăţii de Geologie şi Geofizică a Universităţii din Bucureşti, prof. univ. dr. habil. ing. Mihai Emilian Popa, a redactorului-şef Historia, Ion M. Ioniţă, a dr. Oana Teodora Moldovan şi a dr. Traian Brad de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, precum şi a directorului Institutului Polonez din Bucureşti, Natalia Mosor, informează, vineri, instituţia muzeală.

Vor fi expuse microscopul şi lupa comandată special pentru laboratorul lui Emil Racoviţă de pe Belgica, jurnalele ţinute de naturalistul român pe parcursul expediţiei, file din corespondenţa purtată de „Raco” cu toţi membrii echipajului, primele fotografii realizate dincolo de Cercul Polar de Sud la finalul anilor 1800, dar şi scrisori şi dedicaţii pe care Emil Racoviţă le-a primit de la Roald Amundsen (tânărul locotenent secund îmbarcat pe Belgica), cel care, ani mai târziu avea să devină un geniu al explorărilor geografice din secolul XX.

Intrarea la vernisaj este liberă, urmând ca apoi expoziţia să facă parte din circuitul de vizitare al muzeului până pe data de 4 mai 2025.

Visul primei nopţi polare australe a fost înfăptuit de un tânăr comandant belgian împreună cu un echipaj de nouă savanţi ofiţeri şi 10 mateloţi, care au fost călăuziţi de o mică corabie, cu un trecut modest de balenieră în apele nordului îngheţat, remodelată şi rebotezată Belgica. Naturalistul acestei expediţii, de la a cărei finalizare se împlinesc 125 de ani, a fost Emil Racoviţă.

Belgica a devenit celebră prin faptul că a fost prima expediţie al cărei echipaj a petrecut 13 luni captiv în banchiza australă, timp în care savanţii ei au făcut observaţii şi măsurători meteorologice şi oceanografice extrem de valoroase şi au luptat din greu pentru a supravieţui scorbutului şi „anemiei polare”. Rezultatele ştiinţifice ale Belgicăi au fost publicate vreme de aproximativ patru decenii sub forma a nouă volume (65 de fascicule) care reprezintă şi astăzi lucrări de referinţă pentru domenii ca zoologie, botanică, meteorologie sau glaciologie.

AGERPRES