Iubește românește! Superstiții și obiceiuri de Dragobete
Dragobetele este celebrat, în fiecare an, la 24 februarie.
Articol de Marian Stoica, 24 februarie 2024, 08:20 / actualizat: 24 februarie 2024, 12:01
Cu un profund specific românesc, sărbătoarea iubirii își are rădăcinile în trecutul îndepărtat al poporului nostru, constituind una dintre cele mai frumoase tradiții, plină de semnificații, interpretări și superstiții.
De Dragobete îndrăgostiții își fac daruri, cei căsătoriți își reafirmă iubirea, iar cei care nu au încă o pereche, acum e momentul cel mai potrivit să o caute. De aceea se spune că Dragobetele este ziua constituirii perechilor, atât pentru oameni, cât și pentru păsări.
În calendarul popular, ziua de Dragobete marchează începutul vremii frumoase, a primăverii, a renașterii naturii. Oamenii se înseninează și lasă în urmă frigul și urâtul de peste iarnă.
Superstiții și obiceiuri
Din bătrâni existau superstiții potrivit cărora cei care nu sărbătoreau această zi erau pedepsiți să nu poată iubi în acel an. Acestă credință a dat naștere celebrei strigături sau amenințări glumețe „Dragobetele sărută fetele!”.
Pe vremuri exista obiceiul ca fetele tinere necăsătorite să strângă zăpada rămasă pe alocuri, cunoscută drept „zăpada zânelor”. Exista, de asemenea, credința că fetele care ating un barbat dintr-un sat învecinat vor fi drăgăstoase tot timpul anului.
Tinerele curioase să își afle ursitul își puneau pe vremuri busuioc sfințit sub pernă, cu speranța că Dragobetele le va ajuta să găsească iubirea. Obiceiul se mai practică și astăzi. Se spune că în această zi, atât băieții cât și fetele sunt datori să se țină departe de supărări, pentru că lacrimile care curg aduc necazuri în lunile care vor urma.
În lumea satului de odinioară, dacă sărbătoarea pica într-o zi mohorâtă, daca era foarte frig, ploua sau ningea, tinerii se strângeau într-o casă „să facă de Dragobete”, să petreacă, să lege prietenii, să se țină de jocuri și ghidușii.
