Creştinii ortodocşi şi greco-catolici îl prăznuiesc pe Sfântul Ioan Botezătorul. Creştinii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul

Articol de M P, 7 ianuarie 2024, 08:05 / actualizat: 5 ianuarie 2026, 12:26

Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia şi a Elisabetei, mama sa, descendentă a seminţiei lui Aaron. Momentul naşterii proroocului Ioan a fost cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus, fiind vestit de către îngerul Gavriil.

Potrivit Rador Radio România, Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în timpul domniei Cezarului Tiberiu, în condiţiile în care, omul căzut în păcat nu mai dorea să se afirme decât pe sine.

Din Evanghelia după Marcu, aflăm că Sfântul Ioan Botezătorul era îmbrăcat în haină din păr de cămilă, care semnifica chemarea evreilor şi a păgânilor la Hristos, încins cu o curea de piele, care semnifica omorârea patimilor, şi că se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică, simbolizând faptul că albinele şi lăcustele erau considerate a fi curate în Vechiul Testament.

Cei ce îl vedeau se întrebau dacă nu cumva el este Hristosul, iar el le mărturisea: „Eu vă botez cu apă, dar dupa mine vine Cel ce vă va boteza cu Duhul Sfânt şi cu foc”.

Iisus a venit la Ioan şi apropiindu-se, i-a cerut să-L boteze în râul Iordan, iar Ioan l-a oprit spunându-i: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine, şi Tu vii la mine ? Iisus i-a răspuns: „Lasă acum că se cuvine nouă să plinim toată dreptatea”.

Astfel Ioan L-a botezat pe Iisus, iar după acest moment, cerurile s-au deschis şi Duhul lui Dumnezeu, S-a văzut pogorându-se ca un porumbel, venind spre El, din ceruri auzindu-se un glas care spunea: „Acesta este Fiul Meu Cel Iubit întru Care am binevoit”.

Evanghelia arată că Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus, drept consecinţă a faptului că îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada – soţia fratelui său. Irodiada, la auzul acestei veşti, a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase la un ospăţ şi plăcuse participanţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca rasplată, astfel s-a produs jertfa Sfântului Ioan.

Tradiții și obiceiuri

Între tradiţiile legate de ziua soborului Sfântului Ioan Botezătorul, în sate din Maramureş se ţine obiceiul Vergelului, o horă a fetelor dornice de măritiş în acest an, o petrecere care încheie perioada sărbătorilor de iarnă.

Sărbătoarea de Sfântul Ioan mai este cunoscută și sub numele de “Sânt-Ion”, în tradiţia populară acesta fiind protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel în această zi va fi trist tot anul.

Tradiția arată că în dimineața zilei de Sfântul Ioan fiecare trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.

De asemenea, tradiția populară arată că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

Aproape două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica, astăzi. Potrivit Direcţiei pentru evidenţa persoanelor şi administrarea bazelor de date, sunt peste 1,3 milioane de bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui şi circa 650.000 de femei.

Pe de altă parte, pentru creștinii de rit vechi azi este Crăciunul.

Nașterea Domnului este celebrată de comunitățile sârbă, ucraineană și lipoveană din România, precum și de ortodocșii din Republica Moldova, Serbia și Ucraina.