CONSTANȚA: „Vânătoare de comori” cu „Simboluri pascale”, la Muzeul de Artă Populară
Muzeul de Artă Populară Constanța organizează până în 18 aprilie activități interactive de tipul „Vânătoare de comori” având tematica „Simboluri pascale”.
Articol de M P , 15 aprilie 2024, 10:30 / actualizat: 15 aprilie 2024, 18:23
Copiii din clasele III-VIII sunt invitați să identifice în expoziția temporară „Arta populară din România”, dar și în expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc” simbolurile pascale care se regăsesc pe piesele aflate în patrimoniul muzeului constănțean.
La final, aceștia vor completa o fișă de lucru, pe baza informațiilor primite în prealabil de la muzeografi.
Pentru detalii și programări, sunteți rugați să sunați la numărul 0241 61 61 33, între orele 08.00-16.00, informează Radio România Constanța.
De asemenea, până pe 15 mai este deschisă expoziția temporară „Sărbătoarea Paștelui în satul tradițional românesc”, o incursiune în satul tradițional de altădată, străbătând în mod simbolic provinciile istorice ale țării: Banat, Transilvania (Bihor, Brașov, Maramureș, Sibiu), Moldova, Oltenia, Muntenia și Dobrogea.
Considerat cel mai mare praznic al creștinătății, Paștele sau Învierea Domnului era întâmpinat de țăranul din satul tradițional românesc cu masa încărcată de preparate tradiționale (ouă, cozonac, pască, drob), dar și cu locuința curată.
Pregătirea spațiului de locuit începea din gospodărie și culmina în „camera bună” sau „camera curată”, unde erau etalate cele mai frumoase țesături lucrate de stăpâna casei și de fetele de măritat, precum și hainele de sărbătoare cu care se mergea la biserică, păstrate cu grijă în lada de zestre. Acesta era spațiul cu cea mai mare încărcătură simbolică din casă, aici aflându-se și masa încărcată cu preparatele pascale.
Interiorul de sărbătoare din expoziția temporară a muzeului este reconstituit prin intermediul textilelor pentru decorul interiorului (scoarțe, ștergare, fețe de masă, cearceafuri, fețe de pernă), dar și cu ceramică meșteșugit ornamentată în centre vestite de olari (Biniș, Vadu Crișului, Vama, Kuty, Vlădești, Oboga, Horezu, Târgu Jiu, Pucheni, Pisc).
Nota de spiritualitate este dată de icoane transilvănene pictate pe sticlă și icoane pe lemn cu tematică pascală („Cina cea de taină”, „Maica Domnului Jalnică”, „Plângerea lui Iisus”, „Răstignirea”).
