Concert folcloric in memoriam Paraschiv Oprea
Articol de M P, 12 aprilie 2024, 18:30
Duminică, 14 aprilie, la Sala Radio, Orchestra de Muzică Populară Radio, dirijată de Adrian Grigoraș, vă invită la un concert emoționant: Paraschiv Oprea – un nume pentru eternitate, un eveniment dedicat memoriei unuia dintre marii dirijori ai ansamblului.
Pe scena Sălii Radio, începând cu ora 17.00, vor urca artiști din generații diferite, care au colaborat de-a lungul anilor cu maestrul Paraschiv Oprea: Angela Buciu, Elena Jurjescu-Todi, Gheorghiţa Nicolae, Pamfil Roată, Mariana Ionescu-Căpitănescu, Cornel Borza, Nicolae Datcu, Ion Drăgan. Concertul se va derula cu participarea extraordinară a soliștilor Daniela Vlădescu, Alina Mavrodin, Giorgio Martin și va fi prezentat de actrița Miruna Ionescu.
Concertul marchează 20 de ani de la dispariţia acestui complex muzician – dirijor, compozitor, orchestrator, acordeonist şi pianist.
Începând cu anii ’70, Paraschiv Oprea s-a aflat, sporadic, la conducerea Orchestrei de Muzică Populară Radio – în paralel cu dirijarea ansamblului Rapsodia Română.
Din 1984 a dirijat permanent Orchestra de Muzică Populară Radio, realizând nenumărate turnee internaționale în Anglia, Australia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Insulele Canare, Cehoslovacia, Danemarca, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe Unite, Franţa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Iugoslavia, Japonia, Liban, Luxemburg, Maroc, Mexic, Norvegia, Olanda, S.U.A sau Suedia.
În 1971 a obţinut primul premiu internaţional, la Dijon – Franţa, cu Orchestra de Muzică Populară Radio, fiind desemnat Cel mai bun şef de orchestră, distincţia fiind urmată de Colierul de Argint şi de titlul de Laureat al Festivalului Internaţional de Folclor Dijon.
Paraschiv Oprea s-a născut pe 14 februarie 1937, la Drăgăşani, într-o familie de muzicieni, tatăl său fiind un violonist vestit. Încă din copilărie a trăit într-un univers muzical. A luat primele lecţii de pian în familie, cu fratele mai mare, însă cel mai mult îi plăcea la horă, unde cântau tarafuri remarcabile.
Artistul mărturisea, peste ani: „Nu am fost o familie înstărită, fiind patru fraţi la părinţi… Cu toate astea, ai mei au putut cumpăra un pian şi au reuşit să-i pună profesor fratelui meu mai mare. Neavând posibilitatea de a plăti profesor pentru doi copii, eu stăteam în camera cealaltă şi trăgeam cu urechea, iar după terminarea lecţiei, fratele meu îmi devenea dascăl. Dar cel mai mult îmi plăcea să merg la horă; cântau acolo nişte tarafuri extraordinare”.
În perioada şcolii a frecventat Casa de Cultură din localitatea natală, unde se aduseseră mai multe instrumente: pian, acordeon, câteva viori. Acolo a învăţat să cânte la acordeon.
Maestrul remarca: „pot să spun că de la acel acordeon mi se trage toată viaţa, cu el am început să clădesc ceea ce astăzi se poate numi o carieră”.
În anul 1953, a ajuns, în calitate de corepetitor, la ansamblul Rapsodia Română, unde a întâlnit artişti remarcabili – dirijorul Ionel Budişteanu, compozitorul Florin Comişel, maeştrii de balet Floria Capsali şi Mitiţă Dumitrescu sau dirijorul Sergiu Comissiona. A beneficiat de lecţii ale maestrului Florin Comişel, care i-a explicat meşteşugul orchestraţiei și ulterior, într-o seară când dirijorul Ionel Dinicu nu a putut urca pe scenă din motive de sănătate, a primit misiunea de a dirija ansamblul.
În 1966 a preluat oficial bagheta ansamblului, alături de maestrul Ionel Budişteanu. Rapsodia Română a devenit un fel de laborator de prelucrare a folclorului și a dansului popular. Paraschiv Oprea a călătorit în diferite zone din ţară, în căutarea materialelor de folclor autentic, pe care le prelucra şi le introducea în repertoriul Rapsodiei Române.
Începând cu anii ’70, s-a aflat, sporadic, la conducerea Orchestrei de Muzică Populară a Radioteleviziunii, în paralel cu conducerea ansamblului Rapsodia Română, iar din anul 1984, în mod permanent.
Paraschiv Oprea şi Orchestra de Muzică Populară Radio au colaborat cu sute interpreţi de valoare ai muzicii populare, precum Sofia Vicoveanca, Maria Ciobanu, Benone Sinulescu, Ion Dolănescu, Irina Loghin, Mioara Velicu, Veta Biriş, Tiberiu Ceia, Ioan Bocşa, Nicolae Furdui Iancu.
În 1984, când se afla în turneu în Japonia, a scris prima sa romanţă, Romanţa inimii mele, versurile fiind scrise, apoi, de excelentul textier Eugen Rotaru. Cu interpretarea realizată de tenorul Florin Georgescu, a obţinut Marele Premiu la secţiunea Creaţie a Festivalului Crizantema de Aur.
Au urmat alte şi alte romanţe compuse, printre acestea aflându-se Romanţa fiului rătăcitor, De-ar şti omul ce-l aşteaptă, Romanţa înstrăinării sau Dor de satul meu.
A fost laureat al festivalurilor de folclor din Italia, Anglia, Olanda, Grecia, Germania, Ţara Galilor şi Scoţia. A primit Discul de Aur din partea Casei de discuri Electrecord și în anul 2003 i-a fost conferit Ordinul Naţional Meritul Cultural în grad de Ofiţer.
Tot în 2003, cu puţin timp înainte de despărţirea de maestru, Editura Casa Radio a lansat ultimul album discografic al lui Paraschiv Oprea, intitulat Paraschiv Oprea şi invitaţii săi. A dirijat Orchestra de Muzică Populară Radio până la finalul vieţii.
Biletele se pot achiziționa de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021.314.68.00).
Programul casei de bilete, pe www.orchestreradio.ro – secțiunea Bilete.
Biletele sunt disponibile și în sistem online – pe entertix.ro și myticket.ro, dar şi în librăriile Cărtureşti.
