BUCUREȘTI: Festivalul Strada Armenească, în weekend, la Grădina Botanică
Articol de Andrei Enache, 25 august 2023, 22:17 / actualizat: 26 august 2023, 20:43
Cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Strada Armenească va avea loc pe 26 şi 27 august, în premieră la Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din Bucureşti, aducând cultura şi tradiţiile armeneşti în mijlocul naturii urbane.
Intrarea va fi liberă.
Ediţia specială la picnic a Festivalului Strada Armenească promite două zile de poveste, pentru cei care doresc să descopere un eveniment aflat la graniţa dintre culturi, generaţii, tradiţional şi contemporan, aducând în prim plan cultura armeană în vastele ei manifestări, dar şi diversitatea culturală a Bucureştiului.
Grădina Botanică din Bucureşti va găzdui zece concerte de muzică live ale unor artişti din Armenia şi România, două DJ sets, târg meşteşugăresc, iar participanţii se vor bucura de asemenea de gastronomii internaţionale, cafea la nisip, două expoziţii, o bibliotecă în natură, realizată de Editura Ararat şi ateliere de dansuri armeneşti, sculptură tradiţională în piatră (Khachkar).
Cei mici vor avea o zonă dedicată, unde se vor putea juca în natura urbană, iar între orele 12.00-14.00, vor putea asculta poveşti armeneşti sau participa la ateliere.
Mădălina Pavăl Orchestra (România)
Muzica lumii, muzica vie şi acustica, muzica de film şi muzica de dans, cu sonorităţi aflate la intersecţia fină între clasic şi tradiţional, adunate într-un stil nou, stilul fel şi fel – aşa sună muzica facută cu şi pentru oameni de Mădălina Pavăl şi Alexei Ţurcan, alături de alţi 11 muzicieni talentaţi, care aduc împreună sunetele bucovinene, moldoveneşti, sud-dunărene şi balcanice.
Via Dacă (Republica Moldova)
Via Dacă este o trupă din Republica Moldova, născută pe tărâmul unde se unesc folclorul, mitul tribal şi modernul. Muzica lor reprezintă un mix polifonic unic, cu amestec de sunet acustic şi electronic, infuzată cu ritmuri şi motive trance, rock, etno, indie şi ambience. Incantaţii, strigături, colinde şi doine transpuse prin conştiinţa omului de azi, te invită într-o experienţă imersivă, pentru o redescoperire a propriilor basme.
Bogdan Simion şi Lăutarii de Mătase (România)
Născut în 1990 la Râmnicu-Vâlcea, Bogdan a început să studieze cobza de la 15 ani. Începând cu anul 2006, a călătorit prin România, culegând cântece lăutăreşti şi învăţând de la puţinii cobzari rămaşi în viaţă. Din 2017 a susţinut numeroase concerte de muzică lăutărească cu taraful Lăutarii de Mătase. A lucrat la coloana sonoră a documentarelor „Flavours of Romania” şi „Wild Carpathia”, realizate de jurnalistul britanic Charlie Ottley.
Karin Folk Dance ans Song Group
Karin Folk Dance and Song Group este un ansamblu de muzică şi dansuri tradiţionale din Armenia, cunoscut la nivel internaţional pentru prestaţiile captivante şi stilul unic. Fondatorul şi directorul creativ al grupului, Gagik Ginosyan, onorat cu titlul de Artist Cultural al Republicii Armenia, a petrecut ani de zile pentru a documenta şi a culege mişcări şi cântece tradiţionale atât din Armenia, cât şi de la bătrânii comunităţilor armeneşti istorice din împrejurimi, pentru a putea reda tradiţiile dansului popular armenesc pur.
Miqayel Volkanyan Tarup Trio (Armenia)
Tarup este un trio din Erevan ce revitalizează şi reinterpretează muzica tradiţională armeană pentru a aduce în lumină noi sunete post-tradiţionale. Creat în 2013, Tarup a iniţiat mişcarea de muzică tradiţională contemporană din Armenia. Aducând împreună sunetele fascinante ale tarului cu briza uşoară a blul-ului, două instrumente tradiţionale armeneşti, într-o asociere îndrăzneaţă cu clape şi percuţii de jazz, Tarup abundă în armonii aranjate minuţios, improvizaţii moderne şi un sunet acustic distinctiv.
Taraf Flamenco (România-Argentina)
Taraf Flamenco este format din muzicieni români și argentinieni, în jurul unui repertoriu în care se reunesc sub aceleași ritmuri muzici spaniole, lăutărești și romanțe din vechiul București. Cu instrumente de la vioară și clapă la darbuka și acordeon, o solistă din Iași, Ioana Tătărușanu, cu o voce ce amintește de tânăra Maria Tănase –, și un muzician argentinian, Lucas Molina, Taraf Flamenco zguduie granițele dintre muzicile lumii, ringurile de dans și creează o atmosferă ca la Buenos Aires, Sevilla, și Bucureștii secolului trecut, propunându-și să transforme orice scenă într-o punte ce unește organic mai multe culturi care ajung să se exprime într-o limbă comună.
Hayk Karoyi Feat. Susanna Najarian (Armenia)
Hayk Karoyi este muzician contemporan, multi-instrumentist, compozitor din Erevan, Armenia, cunoscut la nivel naţional drept cel mai curajos tânăr artist contemporan creator de muzică experimentală. Absolvent al Conservatorului din Erevan, clasa de instrumente naţionale de suflat din lemn, şi-a început călătoria pornind de la muzica tradiţională armeană şi instrumentele tradiţionale, experimentând în decursul anilor de studiu diverse genuri de muzică în căutarea unor noi inspiraţii şi perspective în muzică.
Ansamblul Vartavar (România-Armenia)
Vartavar este ansamblul de dansuri tradiţionale al comunităţii armene din Bucureşti, fondat în anul 2001. Ansamblul este pregătit de coregrafa Bela Martikian, ce provine dintr-o familie de armeni venită în România din Grecia. Ansamblul a participat la diferite festivaluri naţionale şi internaţionale. Semnificaţia numelui ansamblului provine din Armenia Antică, când armenii erau încă păgâni. Vardavar/Vartavar (armeană: Վարդավառ) este o sărbătoare armenească veche, care îi era atribuită zeiţei Astghik, zeiţa apei, frumuseţii, iubirii şi a fertilităţii.
Uniunea Armenilor din România este o organizaţie non-guvernamentală constituită în anul 1919, cu scopul de a-i ajuta pe armenii refugiaţi în România după Genocidul din 1915. După 1990, Comunitatea armeană a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, dorind să păstreze moştenirea culturală şi spirituală a armenilor de pe aceste meleaguri, dar să şi promoveze cultura şi tradiţiile armene în rândul publicului larg.
