ORADEA: „Reeducare și represiune în comunism”, lansare de carte la Muzeul Țării Crișurilor
Articol de Marian Stoica, 1 martie 2025, 13:30 / actualizat: 1 martie 2025, 14:36
Evenimentul va fi moderat de către muzeografa dr. Cristina Pușcaș, de la Muzeul Orașului Oradea și coordonatorul Memorialului Rezistență și Represiune în Bihor. Alături de autorul Dragoș Ursu vor lua cuvântul cercetătorul dr. Alin Mureșan, președintele Centrului de Studii în Istorie Contemporană și autorul volumului ‘Pitești. Cronica unei sinucideri asistate’, Manuscris, 2017 și managerul Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal, prof. univ. dr. Gabriel Moisa.
‘Ideea de a-l invita pe Dragoș Ursu la Oradea pentru prezentarea recentei sale lucrări vine în contextul în care un număr impresionant de bihoreni au trăit experiența carcerală de la Aiud. Nu toți au trecut prin perioada de reeducare care începe mult mai târziu spre finalul anilor ’50 – început de ’60, însă experiența tristă a închisorii Aiud a rămas în memoria multora dintre bihorenii închiși în regimul comunist’, a declarat, pentru AGERPRES, doctorul în istorie, Cristina Pușcaș.
Reeducarea de la Aiud, a explicat istoricul, era o altă formă a fenomenului de reeducare de la Pitești – care s-a petrecut la începutul anilor 1950 sub o formă dură, prin violență, dar nu atât de agresivă, ci sub o formă culturală, ideologică, însă la fel de dezumanizantă cu scopul de a-i determina pe cei încarcerați să abdice de la multe dintre principiile lor morale, la credință, printr-o serie de declarații sau alte acțiuni menite să dovedească ‘noile lor concepții despre lume și viață’.
Unii deținuți politici, precum Radu Gyr sau preoții închiși, după foarte mulți ani de închisoare, chiar și 20 de ani, au fost supuși unor asemenea ‘activități culturale de reeducare’, astfel încât la ieșirea din detenție să fie complet ‘oameni noi’ și să nu mai aibă capacitatea de a se organiza împotriva regimului comunist.
În istoria sistemului penitenciar românesc, Aiudul și-a câștigat o tristă faimă, din cauza regimului carceral (foame, frig, izolare), a ratei ridicate a mortalității, a numărului mare de deținuți, precum și a fenomenului reeducării târzii (1959-1964).
La începutul anilor 1950, la Pitești și Gherla, reeducarea fusese aplicată cu metode de o violență extremă. În schimb, la Aiud, autoritățile au recurs la soluții mult mai sofisticate. Pentru a înfrânge rezistența celor închiși, Securitatea a utilizat resurse semnificative, sub aspect uman, instituțional și ideologic, înființându-se chiar și o unitate specială, Grupul Operativ Aiud, condusă de colonelul Gheorghe Crăciun.
Amănunte despre eveniment, AICI
