„Atlantida. Lumi pierdute”, o expoziție de neratat la Cluj-Napoca
Expoziția „Atlantida. Lumi pierdute” explorează dispariția sau declinul așezărilor europene în secolele XX și XXI, din motive diverse, adesea înrădăcinate în cauze sociale, politice și, mai rar, naturale.
Articol de M P , 23 ianuarie 2025, 17:00
Expoziția „Atlantida. Lumi pierdute” explorează dispariția sau declinul așezărilor europene în secolele XX și XXI, din motive diverse, adesea înrădăcinate în cauze sociale, politice și, mai rar, naturale.
Pe 24 ianuarie, de la ora 13.00, Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca găzduiește vernisajul expoziției „Atlantida. Lumi pierdute”, un proiect realizat în colaborare cu Museum Europäischer Kulturen din Berlin.
Atlantida este metafora care a inspirat o cercetare a mai multor specialiști din muzeele din estul și centrul Europei și are ca temă dispariția unor comunități. Expoziţia Atlantida. Lumi pierdute conţine imagini și obiecte vechi, însoţite de instalaţii sonore care le spun poveştile, informează Radio România Cluj.
Atlantida. Lumi pierdute prezintă 23 de așezări dispărute sau pe cale de dispariție din peisajele Europei Centrale şi este rezultatul muncii unor cercetători din Ungaria, România, Serbia, Croația și Slovenia care au vizitat în 2024 satele sau fostele lor locații, au discutat cu localnicii și au colectat povești, obiecte și fotografii.
Istoria fiecărei așezări este diferită, diverse motive slăbindu-le rezistența sau ducând la dispariția lor. Motivele dispariției așezărilor variază în funcţie de regiune şi epocă. Mii de așezări europene au dispărut din cauza războaielor, a mișcărilor de refugiați asociate și a deplasărilor forțate. Dispariția așezărilor mai mici pare adesea să fie determinată în primul rând de factori economici.
Satele românești selectate pentru proiectul „Atlantida. Lumi mici” sunt Ada-Kaleh, Herepea, Lindenfeld și Geamăna.
Insula Ada Kaleh a fost locuită predominant de musulmani. O mica insulă, cu aer oriental, climă blândă și vegetația frumoasă. Insula a fost inundată în timpul construcției centralei hidroelectrice „Poarta de Fier”.
Herepea (jud. Mureș) este un exemplu al multor sate care se sting încet din cauza industrializării forțate anterioare, a locației izolate și a economiei slabe. Dar poveștile sale sunt unice.
La începutul secolului al XIX-lea, familiile vorbitoare de limbă germană s-au mutat din Boemia în pădurea virgină din Munții Semenic pentru a-și câștiga existența. În ciuda condițiilor dificile, Lindenfeld s-a dezvoltat într-o comunitate prosperă. În secolul al XX-lea, aşezarea a devenit din ce în ce mai izolată şi până în anii 1990, Lindenfeld era practic pustiu.
În 1976 a început planificarea unui proiect minier pentru exploatarea zăcămintelor de cupru din apropierea satului Geamăna. Datorită tehnologiei utilizate, mineritul a produs o cantitate mare de deșeuri sub formă de nămol poluat. Pe locul fostului sat a fost format un iaz de decantare. Populația a fost relocată pe măsură ce nămolul acoperea din ce în ce mai mult din peisajul satului.
Proiectul internațional Atlantida. Lumi pierdute își propune să atragă atenția asupra soartei unei populații europene de milioane de oameni defavorizați, cu o putere de lobby redusă.
După Cluj-Napoca, expoziţia va fi prezentată în 2026 la Ulm, în Germania, iar în 2027, la Berlin.
Fotografiile și obiectele prezentate în cadrul Expoziţiei Atlantida.Lumi pierdută pot fi vizionate la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în Galeria Cellarium, până în 30 martie 2025.
