În Ajunul Crăciunului, creștinii întâmpină colindătorii

Gospodinele pregătesc covrigei şi colaci care, în tradiţia populară trebuie să amintească de înfăşurarea unei mâini cu degetele întinse aparţinând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la naşterea pruncului şi căreia i-au fost tăiate mâinile.

Articol de Radio Vacanța , 24 decembrie 2023, 13:05 / actualizat: 24 decembrie 2023, 17:04

24 decembrie este Ajunul Crăciunului, zi în care creștinii se pregătesc pentru întâmpinarea colindătorilor.

Gospodinele pregătesc covrigei şi colaci care, în tradiţia populară trebuie să amintească de înfăşurarea unei mâini cu degetele întinse aparţinând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la naşterea pruncului şi căreia i-au fost tăiate mâinile.

Tot pe 24 decembrie, se pregătesc turtele cu nucă şi cânepă, numite şi ”scutecele Domnului”.

Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post şi trebuie binecuvântate de preot înainte de a fi consumate.

În popor se spune că în Ajunul Crăciunului trebuie ţinut un post aspru, iar oamenii să mănânce abia atunci când se iveşte prima stea de seară, care aminteşte de cea văzută de magii de la Răsărit. Astfel, vor fi sănătoşi şi vor avea mai mult noroc.

Dar, în toată agitația pregătirilor, a bucuriei și a goanei după “spiritul Crăciunului”, deseori uităm cu adevărat semnificația reală a acestei sărbători.

Am fost la Târgul de Crăciun din Sibiu și am întrebat tinerii trecători ce sărbătoresc de Crăciun și cum petrec această sărbătoare:

Vorbitor 1: O sărbătoare, petreci timpul cu familia, cei dragi, cei iubiți și mănânci bine sau bei bine.

Reporter: Și ce reprezintă Crăciunul, de fapt? Ce ar trebui să sărbătorim de Crăciun?

Vorbitor 1: În termeni religioși, Învierea. (???)

Vorbitor 2: Mergem la colindat, sărbătorim în familie, povestim…

Reporter: La biserică mergeți?

Vorbitor 2: Da, mergem și la biserică.

Reporter: Ce sărbătorim de Crăciun, știți?

Vorbitor 2: Nașterea Domnului Isus.

Reporter: În ce fel alegi tu să sărbătorești?

Vorbitor 4: Cu familia. Eu deja m-am pregătit de Crăciun, am cadouri pentru toată familia.

Da…, “Învierea”, după cum ați auzit, există și astfel de răspunsuri.

Asistăm, din păcate, la o sărbătoare fastuoasă, decorată superb, menită să ne facă fericiți, să ne aducă aminte să fim mai buni, dar fără esență.

Astăzi, din păcate, toți îl așteaptă pe Moș Crăciun, pe când motivul sărbătorii este nașterea lui Iisus Hristos, iar cunoașterea acestui lucru nu are legătură cu religia sau crezul fiecăruia, ci are legătură cu tradițiile noastre care ne-au format o identitate.

Din păcate, o poveste frumoasă, cea a unui bătrân care aduce cadouri, a înlocuit o altă “poveste”, cea a omului care a venit cu un scop mai precis și mai îndrăzneț, cel de a salva lumea, după cum spunem noi, creștinii.

În 24 decembrie, preoţii merg pe la casele oamenilor cu icoana Naşterii Domnului, vestind venirea lui Iisus Hristos în lume prin intonarea cântării specifice sărbătorii.

Colindătorii şi preoţii care vizitează casele îi simbolizează pe îngerii şi păstorii care au vestit, conform Evangheliilor, Naşterea Domnului nostru, Iisus Hristos.

Ca și tradiții, se spune că încă din timpuri străvechi, în noaptea de Ajun nu e bine să dormi pe paie sau prin fân în grajdul animalelor, fiindcă în această noapte boii vorbesc între ei despre Mântuitorul Hristos, care s-a născut în iesle și pe care aceștia l-au încălzit cu suflarea lor.

Se spune că în Ajun de Crăciun cerurile se deschid, dar această minune nu poate fi văzută decât de oamenii credincioși.

Pentru a avea noroc în decursul vieții, nu trebuie să mănânci nimic în ajun de Crăciun, iar gospodinele trebuie să fiarbă pentru masa de Ajun mai toate felurile de bucate, pentru a le avea și în anul următor.

TEXT: George Nedea

FOTO: Arhivă Radio Cluj