Tradiții păstrate în nord-vestul Doljului
Pâinea coaptă la țest, motivele de pe porți și case, țesutul la război și Călușul se regăsesc între tradițiile păstrate în nord-vestul Doljului. Muzeul Olteniei le prezintă într-o postare dedicată patrimoniului cultural imaterial din această parte a județului.
Articol de Ionuț Pop Lucian, 6 septembrie 2026, 09:30
Țestul se făcea din pământ lutuit, iar facerea lui era un ritual al femeilor, legat și de anumite zile, între care Joia Verde. Tradiția este propusă pentru includerea în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO.
Pâinea coaptă la țest căpăta „valoare de jertfă și element central în ritualurile de ospitalitate și pomenire”, relatează Radio România Antena Satelor.
„Zona de nord-vest a Doljului (…) păstrează un fond arhaic de tradiții unde granița dintre utilitar și ritual este extrem de fluidă”, se arată în postare.
Materialul este semnat de dr. Liviu Olteanu, muzeograf la Secția de Etnografie. Argetoaia, Secu, Brabova, Cernătești, Carpen și Orodel sunt localitățile menționate pe pagina de socializare a instituției.
Pe pridvoarele din lemn, stâlpii porților și grinzile caselor apăreau roza vânturilor, dinții de lup și soarele. Motivele aveau rol protector.
Scoarțele oltenești, ștergarele și cămășile tradiționale cu alesături erau lucrate la război. Modelele geometrice „înregistrează istoria familiei și poartă mesaje ritualice codificate”.
„Gospodăria tradițională din nord-vestul Doljului nu este doar un spațiu de locuit, ci un organism simbolic guvernat de reguli nescrise, transmise prin viu grai”, scrie dr. Liviu Olteanu.
Călușul, înscris în UNESCO, se desfășura în curțile gospodăriilor. În credința populară, călușarii alungau Rusaliile și îi vindecau pe cei „luați din căluș”.
Punțile de trecere și crucile rituale apar în ceremonialul funerar, în credințele despre trecerea vămilor și călătoria sufletului spre lumea de dincolo. Puntea ajuta simbolic la trecerea peste „apa sâmbetei” sau peste obstacolele cosmice. Crucile marcau dispariția și reintegrarea defunctului în comunitar.
Fotografiile publicate pe pagina de Facebook a Muzeului Olteniei provin din cercetarea și documentarea de teren realizate la Stefănel, Gogoșu, județul Dolj, la 16 august 2026.
