Slănic Moldova, locul în care George Enescu a susținut primul său concert
Articol de M P, 2 martie 2025, 17:30
Stațiunea Slănic Moldova este renumită pentru cele 17 izvoare cu proprietăți curative diferite, ceea ce înseamnă că apa fiecăruia în parte este benefică pentru un anumit tip de problemă de sănătate. Primul a fost descoperit în anul 1801.
Din păcate, în 1995, odată cu Legea privatizării, tocmai sănătatea întregii stațiuni a avut de suferit, accesul către izvoare fiind restricționat, iar localitatea cunoscând declinul. Însă, în ultimii ani, Slănic Moldova începe să-și recapete strălucirea de altădată, iar turiștii pot parcurge în liniște traseul izvoarelor, numit și traseul celor „300 de trepte” care șerpuiesc, urcă și coboară prin pădure, până la Cascada Slănic Moldova.
Cei care sosesc în zonă se pot delecta atât cu preparate tradiționale românești, în atmosfera restaurantelor rustice, cât și cu fusion-uri culinare în locații de lux. Și la capitolul cazări oferta este una diversificată.
Poveștile localnicilor vorbesc despre o perioadă de glorie a locului, de pe la 1880 până în jurul anului 1940, când Slănic Moldova era deschis doar câteva luni pe an, iar turiștii români și străini veneau în număr mare, mai ales că se dusese vestea cu privire la calitatea apelor de aici care te vindecau și te… întinereau.
Tot aici, la 88 de ani de la descoperirea primului izvor cu apă minerală, la vârsta de 8 ani, George Enescu avea să susțină primul său concert la vioară.
„Cu prilejul primei sale înfăţişări publice, în Chioşcul de Muzică al staţiunii, aflat în apropierea Cazinoului Regal, George Enescu a executat o fantezie după opera lui Gaetano Donizetti, <> şi <> după Charles Gounod”, se arată chiar pe site-ul primăriei din localitate.
Slănic Moldova găzduiește și primul cazinou din România și al cincilea din Europa, clădire care a fost a doua din țară ce a difuzat proiecții cinematografice. A fost ridicat de către meșteri italieni împreună cu cei de pe Valea Slănicului, în anii 1892-1894. La bază are stilul ,,Art Nouveau”, dar cu influențe din stilurile neorenascentist și neoromânesc.
În vremurile de altădată, pe aleile „Perlei Moldovei” i-ai fi putut întâlni pe Majestatea Sa Carol I, Rege al României, mare iubitor al staţiunii Slănic Moldova; poetul Costache Conachi, considerat de către unii critici și istorici literari „părinte al poeziei române”, sau pe Ion Creangă, cel care venea să se trateze cu apele miraculoase de la poalele Munților Nemira, așa cum reiese din scrisorile sale trimise chiar din Slănic Moldova.
