Prin Cetatea Câlnic, în căutarea pașilor lui Blaga

La 50 de kilometri de Sibiu și cam 125 de Cluj-Napoca, ascunsă printre dealurile Sebeșului, e așezată vechea Cetate Câlnic.

Articol de Marian Stoica, 18 iulie 2026, 09:30

Academicianul Marius Porumb povestește, pentru Radio România Cluj, că istoria cetății începe în secolul al XIII-lea, când turnul donjon, care se păstrează și astăzi, servea drept reședință nobiliară:

„Câlnicul este una dintre cele mai vechi cetăți din Transilvania. În 1269 este pomenită documentar, dar ea este chiar mai veche.

Este o cetate de piatră, de formă circulară, cu câteva turnuri. Se vede că ea a fost o reședință nobiliară. Are un turn donjon, în care a locuit familia nobiliară, dar numai până în secolul al XIV-lea”.

Deasupra, în turnul donjon, e amenajat un mic muzeu etnografic, iar în față, chiar la intrare, turnul clopotniță veghează întreg satul.

Radio România Cluj

În curtea interioară a fost restaurată bisericuța evanghelică, despre care academicianul Marius Porumb ne spune că e chiar mai veche decât cetatea:

„La Câlnic este și biserica evanghelică, biserica sașilor. Biserica e, de exemplu, din secolul XII. Pietrele care s-au găsit în biserică erau pietre padimentare cu inscripție și piatra cea mai veche este de la 1280, cu numele Nicolaus de Calnic. E expusă în biserică”.

Ca majoritatea fortificațiilor săsești din Transilvania și Cetatea Câlnic a avut rol de apărare. Academicianul Marius Porumb arată că în secolul al XV-lea turcii erau prezenți în zonă, dar de cele mai multe ori zidurile cetății au protejat averea sătenilor:

„Cetatea a fost vândută satului cam la sfârșit de secol XIV, început de XV și atunci și-au fortificat biserica. Pentru că turcii au cam umblat mult în Transilvania. În general, cetatea nu a cunoscut evenimente tragice deosebite. Sigur, a fost atacată, dar nu a contat foarte tare, pentru că să nu vă închipuiți că a venit o armată cu Mahomed în frunte. Nu, erau doar pâlcuri de soldați turci”.

La Câlnic eu am mers cu gânduri pașnice, nu umblam după pradă, dar… mi-a atras atenția Turnul Slăninii, aflat undeva în spatele curții.

N-am putut intra, pentru că ușa din lemn masiv era închisă și n-am găsit pe cineva care să mă lase înăuntru.

Era totuși prea devreme ca să mă întorc acasă, așa că am pornit-o spre un alt obiectiv, aflat aproape de Sebeș – Lancrăm.

Radio România Cluj

Am virat pe Ulița Veche și după câțiva metri, la numărul 71, am găsit Casa Memorială Lucian Blaga. În curte, pe o băncuță, Lenica Sădean, custodele casei, aștepta să conducă vizitatorii:

„Așa a fost dintotdeauna: pavată cu piatră, chiar avem și o fotografie cu Lucian Blaga cu paharul în mână, la fântână. Și fântâna este tot cea originală. S-a păstrat inclusiv culoarea casei, care este foarte frumoasă, un bleu și este o culoare tradițională. Lucian Blaga o numea în scrierile lui <mândră Mărie>”.

În Lancrăm, Lucian Blaga și-a trăit copilăria și primii ani ai adolescenței. Mai apoi, viața l-a purtat prin Brașov, Sibiu, Viena și Cluj.

Chiar dacă nu mai era a familiei sale, la casa din Lancrăm se întorcea din când în când, însoțit de prieteni.

„Aici Lucian Blaga s-a născut și a copilărit. Când a împlinit 14 ani i-a murit tatal, iar mama lui a vândut casa. A fost înstrăinată aproape o sută de ani și doar în 1995 a fost răscumpărată de stat și amenajată casă memorială”.

Radio România Cluj

Acum, casa în care s-a născut Lucian Blaga a devenit muzeu și de el se ocupă custodele Lenica Sădean. Ea ne-a și condus prin încăperile pe unde, în primii ani ai vieții, a pășit poetul filosof:

„În camera din față sunt obiecte ce au aparținut familiei Blaga: masa cu scaunele, biblioteca, iar dintre obiectele personale avem paltonul cu pălăria, pălăria este personalizată în interior și mai avem și un costum popular ce a aparținut soției lui Blaga, Cornelia Brediceanu. Cu acest costum, Cornelia a reprezentat România când Lucian Blaga lucra în diplomație. La o serată, ea s-a îmbrăcat în acest costum popular, reprezentând țara noastră”.

Radio România Cluj

Întocmai poetului, nici noi n-am strivit corola de minuni a casei de la Lancrăm. La plecare, am aruncat doar o privire spre Râpa Roșie, formațiunea geologică spre care e îndreptat mormântul lui Lucian Blaga, care a dorit să-și petreacă astfel eternitatea.