Parcul Naţional Piatra Craiului, minunatul spectacol al crestelor de argint | REPORTAJ
Se mai spune despre Crai că este o „lamă” tăioasă şi abruptă de roci sedimentare, lungă de vreo 25 de km şi lată de 6-8 km.
Articol de vnatea, 19 iulie 2023, 17:25
Piatra Craiului strălucește ademenitor sub razele soarelui dimineții și, de aceea, nu ne împotrivim chemării muntelui. Pornim din Braşov, pe drumul național, destul de aglomerat, spre Cristian. Trecem apoi prin Râşnov şi Zărneşti.
Până la destinaţie, mai avem o bucată de drum judeţean, destul de prăfuit, dar cine mai observă când eşti înconjurat, din toate părţile, de natură în stare pură. Ne îndreptăm spre Plaiul Foii, pentru a admira în voie Craiul.
Zona Zărneşti – Piatra Craiului este zonă ecoturistică acreditată la nivel european, cu certificat de la Comisia Europeană pentru Turism, ceea ce înseamnă şi gazde bune care păstrează tradiţiile locale şi preţuiesc ceea ce le oferă minunata arie naturală protejată.
Distanța poate fi parcursă și pe două roţi, așa cum au făcut și colegii noștri de la Radio Târgu Mureş, participanți în proiectul „Caravana Bicicleta”.
Suntem pe mâini bune, ghidaţi „ca la carte” de şeful Serviciului Public Salvamont Zărneşti, Ioan Pivodă şi de soţia sa, Eli Pivodă, îndrăgostiţi fără leac de Piatra Craiului.
Masivul este singurul munte care iese în evidenţă prin altitudinea şi spectaculozitatea crestei, este compact şi proeminent. Se mai spune despre Crai că este o „lamă” tăioasă şi abruptă de roci sedimentare, lungă de vreo 25 de km şi lată de 6 -8 km. Aici găsim şi cea mai mare densitate de văi. Şi că tot suntem la superlative, aflaţi că altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă la Vârful La Om sau Piscul Baciului, 2238 de metri. Ioan Pivodă nici nu mai ştie de câte ori a străbătut traseul pînă pe acoperişul Craiului.
Craiul are numeroase alte piscuri de peste 2000 de metri: Vf.Padina Popii, Vf. Ascuţit, Vf. Căldării Ocolite. Studiaţi îndeaproape tot ce oferă Parcul Naţional şi în special Masivul Piatra Craiului.
Parcul Naţional Piatra Craiului este situat în Carpaţii Meridionali, fiind inclusă Creasta Pietrei Craiului şi spaţii din culoarele limitrofe Rucăr-Bran şi Rucăr-Zărneşti. Parcul acoperă porţiuni din judeţele Braşov şi Argeş, mai precis suprafeţe din Zărneşti, Moeciu, Bran, Rucăr şi Dâmbovicioara. Suprafaţa totală este de 14.773 ha, din care în Braşov peste 7800 de ha. În interiorul Parcului Naţional sunt doar două sate: Măgura şi Peştera.
Masivul Piatra Craiului a devenit rezervaţie naturală în 1938, datorită caracterului unic al masivului şi frumuseţii peisajului.
Să ai în vecinătate Masivul Piatra Craiului, să urmăreşti mişcările plafonului de nori, să stai cu inima strânsă că vei prinde, sau nu, cele mai bune cadre, pe care să le păstrezi într-o arhivă preţioasă de fotografii.
Craiul nu îţi apare niciodată la fel, fie că e la răsărit sau la apus, spune Eli Pivodă. Să faci prognoze meteo (dacă se poate şi favorabile). Prognoza salvamontiştilor este optimistă: “dimineaţă veţi avea soare pe Crai!”
Aşa a fost, dar pentru scurtă vreme. Este un element de care trebuie să ţină seama toţi cei care îşi doresc să ajungă în zonă, vremea se schimbă foarte repede. Şi musai echipament corespunzător.
Masivul Piatra Craiului a fost cercetat cu piciorul din cele mai vechi timpuri. Primii au fost ciobanii si vânătorii localnici. In 1844, Anton Kurz scrie într-un articol despre două excursii efectuate în anul 1842 pe traseele:
Prăpastii – Vlăduşca – Grind – Piscul Baciului
Plaiul Foii – Şpirlea – Marele Grohotiş – Moara Dracului.
Ioan Pivodă are zeci de ani de experienţă pe crestele ascuţite şi foarte spectaculoase ale Masivului. Pe bună dreptate spune că nu-i la îndemâna oricui Piatra Craiului. Lecţiile simple: nu ignora niciodată muntele, trebuie să ştii să te opreşti, muntele nu se mută din loc, este firesc să îţi fie teamă. De-a lungul vremii, a salvat sute de turişti rătăciţi sau răniţi pe care i-a adus la baza muntelui. Îi dojeneşte uşor pe cei care-şi pun viaţa în pericol, îi încurajează să încerce doar atunci când sunt pe deplin pregătiţi fizic şi mental pentru o nouă ascensiune.
Masivul Piatra Craiului este împărţit în trei:
Piatra Craiului Mică, cu altitudinea maximă de 1816 de metri, despărţită de restul masivului prin Şaua Curmăturii.
Piatra Craiului Mare, cu altitudinea maximă de 2237 de metri, cuprinsă între Şaua Curmăturii şi Şaua Funduri.
Pietricica, altitudine 1764 de metri, extinderea sudică a masivului, pînă în masivul Dâmbovicioarei.
Important de ştiut este că masivul Piatra Craiului nu are multe izvoare permanente de apă. Principalul curs de apă este Dâmbovicioara, cel mai mare afluent al Dâmboviţei. Aşa că, pe lângă toate cele pregătite, nu uitaţi rezervele de apă.
O altă atracţie, în special pentru alpinişti, sunt Prăpastiile Zărneştilor, în partea nordică a masivului şi Cheile Dâmboviţei, Dâmbovicioarei şi ale Brusturetului, în partea sudică, cu trasee de căţărare cu diferite grade de dificultate.
Peştera de la Colţii Chiliilor, care adăpostea localnicii în secolul al XV lea în timpul invaziilor turceşti, alături de Peştera Dâmbovicioarei, sunt cele mai vizitate peşteri din cadrul Parcului Naţional Piatra Craiului, potrivit paginii oficiale a Parcului.
Există şi câteva refugii pentru turişti: Diana, Şpirlea, Vf. Ascuţit, cele din Şaua Grindului sau Şaua Funduri, în formă de igluri.
Sunt mai mult de 30 de trasee turistice, cu diferite grade de dificultate, vreo 20 sunt trasee turistice principale, iar câteva le sunt destinate doar alpiniştilor experimentaţi.
Vă întrebaţi cumva dacă are vreo legătură Garofiţa Pietrei Craiului cu însuşi Craiul? Bună întrebare! Are! Creşte doar în România, doar în Piatra Craiului, a fost descoperită pe la 1853 şi este un important element al siglei Parcului Naţional.
În latină, Dianthus callizonus înseamnă garofiţa cu prea frumoase brâuri. Garofiţei îi plac stâncăriile înierbate, mângâiate de soare, în zona alpină inferioară sau în partea de sus a păşunilor alpine. De-o întâlniţi, fotografiaţi-o, admiraţi-o, studiaţi-o fără a-i deranja răsfăţul şi tihna înălţimilor. Procedaţi la fel şi cu celelalte specii de flori: trăstioara, margareta, floarea de colţ, ciuboţica cucului şi porniţi mai departe. Mai aveţi multe de văzut în Piatra Craiului.
Din 1300 de specii de plante existente în Parc, 150 sunt protejate. Peste 200 de specii de fluturi, peste 100 de specii de zburătoare, dintre care acvila de munte, corbul, şoimul, uliul, cocoşul de munte. Peşterile adăpostesc numeroase specii de lilieci.
Iarna, când crestele tăioase sunt pudrate cu zăpadă, când cerul este limpede şi soarele îşi toceşte dinţii în crestele Pietrei Craiului, spectacolul este desăvârşit.
Iarna, zonele de abrupt nu sunt defel recomandate. Craiul este acoperit de zăpezi de prin noiembrie până în luna aprilie. Cei dependenţi de “magnetul” numit Piatra Craiului caută zona pentru ski de tură, spune Ioan Pivodă.
În Parcul Naţional Piatra Craiului, primele reguli de vizitare sunt simple: consultaţi harta turistică, alegeţi traseul care vi se potriveşte cel mai bine, nu vă aventuraţi, nu vă supraapreciaţi puterile! Folosiţi traseele oficiale, marcate cu semne convenţionale, nu distrugeţi nimic din ce vă iese în cale!
Vizitaţi împrejurimile, puteţi începe cu satele montane Măgura şi Peştera, alegeţi măcar o stână tradiţională şi degustaţi produsele locale.
Dacă aveţi mai mult timp la dispoziţie, vizitaţi Rezervaţia de urşi Libearty de la Zărneşti, situată în pădurea de pe dealul de la intrarea în Zărneşti, la 2 km de drumul national 73 A Răşnov- Zărneşti – Sibiu şi la 7 km de Poiana Mărului, pe o suprafaţă de 70 de hectare. Este prima rezervaţie naturală pentru urşii captivi din România. Tot la Zărneşti, s-a deschis şi un parc de aventură. Atracţii sunt şi la Râşnov, Cetatea care domină întreaga aşezare și parcul dinozaurilor.
Autor: Gabriela Pîncă Radio România Târgu Mureș
Interviu cu Ioan Pivodă: Radu Florea şi Gabriela Pîncă
