Home » Destinații » Palatul Jean Mihail, bijuteria din inima Craiovei

Palatul Jean Mihail, bijuteria din inima Craiovei

Articol de Nadia Deciu , 23 iulie 2023, 10:39

Construit, între 1898 și 1907, în mijlocul unui oraș cuprins de febra înnoirilor de la începutul secolului XX, Palatul Mihail din Craiova reflectă, prin detaliile de execuție, pretențiile și statutul social ale unuia dintre cei mai bogați oameni ai vremii: Constantin Nicolae Mihail (1837-1908), macedonean din sudul Dunării, stabilit la Craiova.

Ambiția și spiritul de concurență, care l-au ajutat să facă avere, l-au determinat să se ia la întrecere cu Ghe. Grigore Cantacuzino, supranumit ”Nababul”, și consilierul regal Vălimărescu, care apelaseră la faimosul arhitect francez, Albert Galleron, să le ridice casele. Constantin Mihail a solicitat serviciile unui alt nume celebru în epocă, Paul Gottereau, arhitectul Casei Regale și autorul Palatului Fundației Universitare ”Carol I”, al Palatului CEC, al extinderii Palatului Regal ș.a.

La ridicarea palatului s-au folosit materiale de cea mai bună calitate şi meşteri străini. Preţuită pentru valoarea sa artistică, clădirea a figurat, încă din anul 1947, drept unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă, de la începutul secolului al XX-lea.

”Reflectând tendința dominantă a vremii, aceea a unui eclectism ce îmbina cu succes rigoarea academismului francez cu elemente de baroc târziu, planul construcției prezintă multe similarități cu cel al Palatului Cheverny de pe Valea Loarei, recunoscut ca exemplu de echilibru și eleganță arhitectonică. Detaliile exteriorului, precum ornamentele de pe fațadă, ancadramentele ferestrelor și feroneria balcoanelor, pregătesc ochiul privitorului pentru interiorul cu adevărat grandios. În holul de onoare, în saloanele de primire, precum și în cel de muzică, în sufragerii, dar și în toate celelalte spații, fără destinații mondene, materialele de construcție erau de cea mai bună calitate: marmură de Carrara, cristal de Murano, oglinzi venețiene, feronerie decorativă, mătase de Lyon, stucaturi aurite, piese de mobilier și obiecte de artă, procurate în bună parte de la Viena, prin intermediul bogatei familii Dumba, cu care Constantin Mihail se înrudea de aproape”, se arată în istoricul palatului.

Există şi o legendă despre acest edificiu. Se spune că Nicolae Mihail, dorind să-şi demonstreze bogăţia, a cerut permisiunea regelui Carol I să realizeze acoperişul clădirii din bani de aur, însă regele a pus condiţia ca monedele să fie aşezate în dungă!
Palatul a fost inaugurat, în 1909, de cei doi fii, Nicolae și Jean, întrucât Constantin Mihail murise, cu un an înainte.

Jean Mihail era cultivat și avea vederi largi. Studiase Dreptul la Paris, dorind să se dedice unei cariere politice. Fiind un membru marcant al înaltei societăți și făcând parte din cercul restâns al Curții, va găzdui Familia Regală la palat, în 1913, cu prilejul inaugurării monumentului ”Asta-i muzica ce-mi place”, intitulat astfel după replica lui Carol I, la auzul loviturilor de tun, cu care a debutat Războiul de Independență din 1877. Monumentul a fost distrus, imediat după venirea la putere a comuniștilor. Doi ani mai târziu, tot la palat, sunt primiți Regele Ferdinand și Principesa Maria, care, împreună cu generalul Averescu, făceau o vizită Spitalului Militar din Craiova.

În 1936, Jean Mihail, ultimul descendent al familiei, moare, lăsând prin testament întreaga sa avere statului roman, o avere impresionantă, având în vedere că, în perioada crizei economice din 1929-1933, el a girat o parte din împrumuturile contractate de statul român la bănci din străinătate.

De-a lungul timpului, palatul a fost martorul multor evenimente. Aici a fost reşedinţa preşedintelui polonez Ignacy Moscinski şi a mareşalului Ridz Smygli, în 1939, iar, în Sala Oglinzilor, s-a semnat, în 1940, cedarea către Bulgaria a Cadrilaterului. Între 24-31 octombrie 1943 a avut loc, aici, Săptămâna Olteniei, la inaugurarea căreia a participat mareşalul Ion Antonescu, ocazie cu care, pentru scurt timp, clădirea a fost deschisă publicului. Din acest palat a condus mareşalul Tito, în 1944, operaţiunile militare de eliberare a Iugoslaviei.

Pe 23 august 1954, Palatul Jean Mihail a devenit sediul Muzeului de Artă din Craiova.