Întorsura Buzăului, o zonă misterioasă, uneori cam geroasă…

Vă conducem astăzi în locul „vânat” de meteorologi pentru recordurile negative de temperatură, tocmai pentru a mai stinge din focul arzător al soarelui de vară. La Întorsura Buzăului, iarna zăboveşte mai mult, dar nu-i de speriat. Cele minus 30 de grade de aici nu-s aşa de crunte precum cele minus 10 grade la malul mării, spune Ionuţ Joos, cel care ne-a fost ghid pentru această destinaţie.

Articol de vnatea, 31 iulie 2023, 13:51

Prea puţini ştiu că Întorsura Buzăului şi împrejurimile sunt la fel de spectaculoase ca alte zone din ţară.

Întorsura Buzăului este aşezată în partea sudică a jud. Covasna, la graniţă cu Braşovul şi cu Buzăul, pe DN 10. Dacă alegeţi trenul de la Braşov, aveţi ocazia să traversaţi cel mai lung tunel din ţară, de peste 4,3 km, căruia i se mai spune şi tunelul cu „fantomă”. Construcţia lui a început prin 1920, iar legenda inginerului Colţână, cel care a dirijat lucrările, le este cunoscută şi acum localnicilor.

Oricum alegeţi să vă îndreptaţi spre Întorsura, nu veţi rezista să nu scoateţi repede aparatele foto, pentru că toate culorile anotimpurilor sunt numai bune de imortalizat și păstrat în albumul de amintiri.

Probabil vă întrebaţi de ce acest nume: Întorsura Buzăului. Ionuţ ne spune de cotul de 180 de grade pe care-l face Buzăul în curgerea lui: izvorăşte de pe clina ardeleană a Ciucaşului şi Tătarului Mare şi după ce curge spre nord face un unghi spectaculos, părând a face cale-ntoarsă spre sud, un fenomen surpinzător care a şi dat numele micii localităţi covăsnene.

Principalele atracţii turistice care depăşesc graniţele Covasnei, spre Braşov şi Buzău sunt: pârtia de ski, superba Vale a Zimbrilor, Cascada Urlătoarele, masivul Ciucaș fără de care nu e întreagă o vacanță petrecută printre întorsureni, Lacul Vulturilor sau Lacul fără fund, cu tot cu legendele lui, Lacul Siriu, o impresionantă desfășurare de ape, pe 10 km lungime, 500 de ha, un imens luciu de apă străjuit de coline împădurite. De asemenea, puteți merge la bisericile și mânăstirile din zonă.

Şi pentru că muntele face legea şi prin aceste părţi de ţară, (acum nici să vreți nu mai puteți uita de bocanci!), primul popas de luat în seamă ar fi chiar acest masiv Ciucaş, un tărâm al coloşilor de piatră, spun cei care-i cunosc cotloanele ca pe propria palmă. Mai sărac în lacuri decât fraţii săi, Făgăraş şi Retezat, Ciucașul oferă la schimb creste frumos rotunjite, locuri numai bune de ascunzătoare pentru fabuloase specii de flori, dar și pentru sălbăticiunile Carpaților noștri.

Ghidul nostru ne spune că floarea de colț de pe Ciucaș este mai viguroasă decât pe alte creste, ne descrie și gențiana de Ciucaș, floarea care a dat nuanța prețioasă albastrului de Voroneț. Ne mai spune și de rhododendronul vedetă, care în perioada sa de înflorire oferă un decor de vis oricărui turist.  Mai în glumă, mai în serios, le transmite celor care vin cu sacii la cules de rhododendroni că efectele miraculoase pentru sănătate ale plantei sunt doar niște povești. O fi, n-o fi așa? Poate e mai bine să luaţi aceste flori cu voi doar în fotografii.

Munții Ciucaș fac parte din ramura sudică a Carpaților Orientali, iar constituția geologică îi fac să semene cu masivele Ceahlău și Bucegi, spun cunoscătorii geografiei locului.

Traseele din Ciucaș ajung însumate la peste 100 km și urmăresc potecile ce trec pe creasta principală a masivului, pe cele ce duc spre punctele centrale sau pe cele care traversează Ciucașul. Fiți atenți la marcaje, informați-vă cum se cade asupra lor!

Ce masiv muntos e acela care nu-ți oferă, aidoma unei cireșe de pe tort, o cortină de ape zgomotoase, o cascadă cât de mică ar fi ea. Masivul Ciucaș adăpostește cascada Urlătoarele, un fenomen straniu al naturii, spune Ionuț, mai puțin cunoscută decât “sora” ei mai mare din Munții Bucegi, dar cel puțin la fel de spectaculoasă. Elementul specific al Urlătoarei din apropierea Vămii Buzăului este debitul constant al izvoarelor. Curioșii care caută răspunsuri și nu se mulțumesc doar să privească Urlătoarele sunt poftiți să urce versantul plin de apă spre a ajunge la izvoare.

Și pentru că suntem în apropierea Vămii Buzăului, acolo unde a fost odinioară vamă între Regat și Imperiul Austro-Ungar,  ne oprim și în satul Acriș, la Zimbrărie sau Valea Zimbrilor.

Rezervația naturală a fost inaugurată în 2008, fiind a patra rezervaţie de acest fel din România, are o suprafață de 10 ha și 23 de exemplare din masivele rumegătoare, aduse din Austria, Elveția, Italia, Franța. Oamenii locului speră ca suprafața să se extindă cu încă 80 de hectare de pădure. Știați că un zimbru poate cântări de la 300 la 920 kg? Iniţiativa ca în România să se refacă acest fond faunistic preţios al pădurilor carpatine, altădată adăpost pentru numeroase turme, a început din 1958, când o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia la Haţeg, judeţul Hunedoara.

Ne grăbim să facem popas și pe malul Lacului Vulturilor, sau Lacul fără fund, un lac destul de bine ascuns în inima Munților Siriu, pe partea estică a versantului Mălâia, la 1420 de m altitudine.  Și totuși, fundul lacului îl găsim la 2,5 m adâncime maximă.

Se spune că Alexandru Vlahuță a preluat legenda Lacului Vulturilor în ”România pitorească”.  Aici vin vulturii, ”trufașii regi ai înălțimilor” să-și învețe puii la zbor, deasupra acestei”oglinzi fermecate”.

Efortul de a ajunge chiar pe malul lacului este destul de serios, și trebuie să treceți și de Poarta Vânturilor

Ceea ce pare surprinzator este izvorul cu apă potabilă din apropierea Lacului Vulturilor.

Și nu plecăm din Țara Buzaielor fără a vedea Lacul Siriu.

Ionuț vorbește mult și despre vechiul drum roman sau Drumul Mare de pe Plai care făcea legătura dintre Muntenia și Ardeal. Există și o cetate, Tabla Buții, loc de vamă pentru produsele tranzacționate la acea vreme.

Dacă vă numărați printre cei care iubesc tradițiile, trebuie să știți că de zeci de ani se organizează la Întorsura Buzăului Festivalul „Ciobănașul”, că există un festival al ouălor roșii la Brădet sau un festival al colindelor la Sita Buzăulu și tot aici se fac eforturi pentru revitalizarea sportului nostru național, oina.

Tot la Intorsura Buzăului se organizează Festivalul „Intorsura Fest” un festival extrem de atractiv, care are loc la sfârșitul lunii iunie și la care vin turiști pe motoare, din toate colțurile țării, pentru a participa la parada moto și pentru  a se bucura de concertele mari. Anul acesta, când și Radio România Tg. Mureș a devenit partener al acestui eveniment, au cântat Stefan Bănică jr., Cargo, Gențiana&Stereo Tonic, Taxi, Vescan, Puya și mulți alții. Așa că, poate, pentru anul viitor, undeva în jurul datei de 24 iunie, de Sânziene, vă faceți drum la cea de-a IV-a ediție a Festivalului Intorsura Fest.

 Autor: Gabriela Pîncă/Lavinia Nicoleta Ghișa, Radio Târgu Mureş