Casa memorială ”Badea Cârțan”

Vă invităm acasă la un visător, un temerar, un călător al lumii, dar înainte de orice, un patriot până în măduva oaselor. Badea Cârțan a fost un ţăran român autodidact, care a luptat pentru independenţa românilor din Transilvania.

Articol de M P , 24 martie 2024, 14:00

Gheorghe Cârțan, născut pe 24 ianuarie 1849, a fost fiul lui Nicolae Cârţan şi al Mariei Budac.

Acesta a mai avut încă 6 fraţi şi surori. Nu a avut copii, iar toată viața și-a dedicate-o visului de a-i vedea pe români uniți.

A distribuit cărți românești, aduse clandestin, la sate. 

Singura sa moștenire după moartea tatălui a fost o turmă de 40 de oi.

Ajutat de Ion Cotigă, un intelectual brașovean, care devenise cioban din proprie inițiativă, trece granița clandestin, cu tot cu oi, în România.

De la acesta învață să scrie și să citească, dar și să cunoască puțină istorie a românilor, suficient cât să decidă că inima lui bate pentru români.

De la o zi la alta, își dorește să știe și mai multe despre neamul său. Astfel, în 1896, pleacă la Roma să vadă cu ochii lui Columna lui Traian, dar nu oricum, ci pe jos.

Badea Cârțan s-a culcat la poalele Columnei, iar întreaga presă italiană a scris: “Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”.

A ajuns ca de-a lungul vieții să călătorească prin Ungaria, Austria, Italia, Eleveția, Egipt, Ierusalim și în toate colțurile teritoriului românesc.

Toate călătoriile sale au avut un singur scop: să cunoască strămoșii poporului român. Ba mai mult, în 1877 s-a înrolat voluntar în războiul de independență al României.

Din păcate, moare pe 7 august 1911, la Sinaia, cu oful că nu a văzut cu ochii săi românii uniți.

Turiștii pot simți din plin Spiritul lui Badea Cârța acasă la el, în Cârțișoara (Sibiu), localitatea sa natală, unde a fost creat „Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan” .

Îi afli viața datorită poveștilor spuse cu tâlc de ghidul locului. Vezi cu ochii tăi opincile care i-au purtat pașii tocmai până la Roma, dar și cărțile din colecția persoanlă și șiragul de pietre adunate de pe unde a fost.

Ceea ce trebuie să știe vizitatorii este faptul că muzeul nu este amplasat pe locul original în care trăit Badea Cârțan. Adevăratul loc este pe aceeaşi parte de drum, cu 300 de metri mai jos de muzeu. Acolo au fost ridicate trei case, iar într-una dintre ele locuiesc chiar urmașii lui Badea Cârțan.

Curtea muzeului din Cârțișoara este o oază de liniște și frumos.

Autentictatea este la ea acasă printre triluri de păsărele și flori înmiresmate.

În aceeași curte, a fost amplasată și o casă veche de peste 2 secole, cu tot specificul său, atât la interior, cât și la exterior.

Dacă ajungi la Casa lui Badea Cârțan, ghidul va avea grijă să îți povestească cu la fel de mult patos și despre ultimul haiduc adevărat al Transilvaniei. Andrei Budac, pe capul căruia autoritățile de-acum 100 de ani au pus un premiu de 1.500 de coroane, era un om al locului.

Sursa: Radio România Brașov