Cultura în ADN: Nicolae Grigorescu, părintele picturii române moderne

Născut în 1838 la Pitaru, în județul Dâmbovița, Nicolae Grigorescu este părintele picturii române moderne.

Articol de M P, 9 ianuarie 2025, 18:00

De la zugravul de biserici din tinerețe, la artistul care a revoluționat arta românească, drumul său artistic reprezintă însăși evoluția picturii naționale spre modernitate.

Primul pictor român care a adus lumina în artă, Nicolae Grigorescu a creat un stil inconfundabil. Carele cu boi, țărăncile sale, peisajele luminoase au devenit emblematice pentru arta românească. A reușit să transforme realitatea rurală într-o poezie vizuală, dând demnitate și frumusețe vieții simple a țăranului român.

Experiența sa la Barbizon și contactul cu impresionismul francez au fost asimilate într-o manieră profund personală. Grigorescu nu a copiat pur și simplu curente artistice, ci le-a adaptat sensibilității și spațiului românesc. Tehnica sa, cu tușe rapide și vibrante, cu lumină difuză și atmosferă poetică, a creat școală în arta românească.

Ca pictor al Războiului de Independență din 1877, a lăsat posterității nu doar documente istorice, ci și opere de artă care surprind drama și eroismul unui moment crucial din istoria României. Scenele sale de luptă au forța documentului și poezia artei autentice.

În atelierul său de la Câmpina, unde s-a retras în ultimii ani ai vieții, a continuat să picteze până în ultima clipă, lăsând moștenire nu doar opere, ci și o lecție despre dedicare și pasiune pentru artă.

În ADN-ul culturii române, gena Grigorescu reprezintă prima mare sinteză între tradiția autohtonă și modernitatea europeană, capacitatea de a vedea sublimul în simplitate și de a transforma lumina în artă pură.

La peste 150 de ani de când a început să picteze, operele sale continuă să definească felul în care ne vedem propria identitate culturală.

„Cultura în ADN” – o campanie Radio România Brașov.