DISTRIBUIȚI

Delta Dunării a atras din ce în ce mai mulți turiști, în ultimii ani. Pentru localnici și pentru hotelieri, este o veste excelentă. Pentru cei responsabili de gestionarea resurselor acestui loc unic, situația începe să ridice un semn de întrebare. Cât de mulți turiști sunt… prea mulți, pentru echilibrul fragil al Deltei? În funcție de răspunsul pe care îl vom afla curând, vor fi luate și unele măsuri care vor avea un impact semnificativ atât asupra turismului și naturii, cât și a sectorului imobiliar.

Numărul de turiști care au ales Delta Dunării în anul 2018 a crescut cu 70% față de anul precedent, conform datelor Asociației Delta Dunării, o structură relativ nouă care a adus împreună operatorii din turism și autoritățile locale din județul Tulcea, într-un efort comun de promovare a regiunii.

Este ușor de înțeles că 70% este foarte mult, dar, ca să avem o reprezentare și mai clară, vă propunem să vă imaginați că pe strada pe care locuiți vor parca de mâine cu 70% mai multe mașini. Asta s-a întâmplat în Delta Dunării, iar această aglomerație în creștere de turiști, care va fi confirmată, se pare, și în statistica de la finalul anului poate să forțeze resursele Deltei.

În aceste condiții, Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării (ARBDD) vrea să stabilească unde este pragul de la care beneficiile imediate pot să fie anulate pe termen lung de pagube ireparabile.

„Ceea ce este important și lipsește în acest moment – studiul de impact turistic asupra Deltei Dunării, un studiu care să ne spună care este capacitatea de suport a Deltei vizavi de cazare, de vizitare, de transport. La nivelul ARBDD, avem un proiect pe fonduri europene care să ne clarifice, să ne edifice asupra gradului de suportabilitate în materie de turism la nivelul Deltei, tocmai ca să ne permită o abordare corectă“, a declarat Cătălin Țibuleac, guvernator ARBDD.

Pe lângă o eventuală limitare cantitativă a numărului de turiști, ar fi de dorit și o selecție din altă perspectivă a celor care ajung în Deltă. O spune Corina Davidov, șeful biroului de relații cu presa al Asociației Delta Dunării: „Aici este o rezervație unică, este un muzeu în aer liber, dar trebuie respectat și protejat. Nu este pentru alergat pe canale, rupt sălcii, nuferi…Nu! Este pentru un turism lent, plimbări în natură, în parc, în caiac, admirăm fauna, flora, pescuim…Nu este o destinație turistică pentru cascadori, pentru alergat pe skijet, în niciun caz grătare pe mal sau lăsat munți de gunoaie în spate. Nu este pentru acei turiști destinația turistică Delta Dunării, pentru că altfel se va alege praful de acest muzeu minunat pe care îl avem noi!“, a declarat Corina Davidov.

În plus, în perioada următoare vor interveni modificări majore în privința regimului în care se va construi în deltă. „Avem Regulamentul de urbanism care este în modificare, regulament care va aduce modificări vizavi de modul în care se va construi pe zona de terasă a Deltei Dunării versus Delta sau inima Deltei, și aici mă refer la localitățile de pe apă – Crișan, Sulina, Sfântu Gheorghe, pentru că, dacă vrem să definim o Deltă curată, cu un turism responsabil, atunci poate ar fi de preferat ca zona de cazare să se intensifice pe partea de terasă, iar partea de Deltă efectivă să rămână într-o zonă de suportabilitate vizavi de numărul de turiști care pot fi, la un anumit moment, în Delta Dunării“, a mai spus Cătălin Țibuleac, guvernatorul ARBDD.

Redactor – Bogdan Comșa / Foto – arhivă Radio Constanța