DISTRIBUIȚI

Directori Generali de Pescuit și Acvacultură s-au reunit, ieri, la Murighiol, cu scopul de a identifica soluţii pentru ca acvacultura să reprezinte acel sector care ar putea prelua sarcina de pe umerii resursei naturale în activitatea de pescuit (la întâlnire a participat și Guvernatorul  ARBDD, Cătălin Țibeleac). Cum se pot dezvolta acvacultura și pescuitul la nivel european, implicit în Delta Dunării, în strânsă armonie cu prezervarea biodiversității, am aflat de la Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Cătălin Țibuleac, în cadrul unui interviu realizat de Adelina Tocitu.

În termeni mai simpli, ce înseamnă soluții pentru ca acvacultura să reprezinte acel sector care ar putea prelua de pe umerii resursei naturale în activitatea de pescuit?

Vreau să precizez că ieri, am avut onoarea de a deschide Reuniunea Informală a Directorilor de Acvacultură și Pescuit din Uniunea Europeană, o reuniune care își propune să identifice soluții pentru o dezvoltare durabilă a acvaculturii și a pescuitului la nivelul întregii Uniuni Europene. Delta Dunării reprezintă, ca resursă piscicolă, 60% din resursa piscicolă a României, prin peștele de apă dulce, evident, o resursă importantă care trebuie pusă în valoare și prezervată, dar, în armonie cu biodiversitatea. Dacă intrăm pe o exploatare intensivă din punct de vedere al pisciculturii, riscăm să distrugem natura și să nu mai avem o Deltă. Reuniunea continuă și astăzi. Toți cei prezenți în cadrul reuniunii vor identifica și vor găsi soluțiile optime urmând ca ulterior să le armonizăm la nivelul României. Aici, ca și organizatori, sunt Ministerul Agriculturii și Agenția Națională de Pescuit și Acvacultură. Sunt instituții importante care trebuie să administreze și să reglementeze piscicultura și acvacultura la nivel național. La nivelul Deltei, lucrurile sunt ceva mai sensibile, mult mai complexe decât a veni și a introduce niște măsuri intensive. Există acele amenajări piscicole, există lacurile care rețin o importantă cantitate de pește, dar modul în care gestionăm și expolatăm această resursă trebuie să fie întotdeuna în armonie cu biodiversitatea.

Până când vor fi oferite publicității și până când vor fi implementate concluziile pe care le vor lua Directorii Generali de Pescuit și Acvacultură care sunt în aceste zile la Murighiol? Discutăm aplicat pe Delta Dunării și pe Rezervația Biosferei Delta Dunării. Care sunt soluțiile pe care dumneavoastră le-ați identificat, astfel încât soluțiile pentru acvacultură să fie unele viabile și să fie în armonie cu prezervarea biodiversității?

În primul rând discutăm de ceea ce înseamnă decolmatarea canalelor pentru a asigura o circulație a peștelui. Aici trebuie refăcute toate studiile privind circulația peștelui și a apei în Delta Dunării. În perioada imediat următoare, Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării împreună cu Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării și cu Univesitatea Galați demarăm acele studii și proiecte pentru identificarea zonelor de refacere piscicolă, zone care vor fi interzise pescuitului, programele de repopulare cu pește care trebuie repuse și readuse în discuție. Evident că aici, dacă discutăm de amenajări piscicole, la fel ca și în agicultură, urmează să avem o discuție cu factorii responsabili la nivelul Miniterului Agriculturii. Este necesară o susținere financiară pentru cei care gestionează și au în administrare amenajări piscicole așa cum, de altfel, se întâmplă și în agricultură. Sunt primele măsuri imediate care pot fi luate alături de celelalte care să asigure o dezvoltare sustenabilă a acvaculturii și pisciculturii în Delta Dunării.

Această problemă  a decolmatării nu este de ieri, de azi, și parcă nu-și găsește o finalitate. Când va fi rezolvată această problemă?

Problema decolmatărilor este o problemă permanentă pentru că Delta este un organism viu. Din păcate, în ultimii ani, nu au fost luate măsuri consistente în această direcție. Zilele trecute am depus proiectele pentru decolmatare, valoarea acestora nu este mică, de aproape 9 milioane de euro. Sper ca până în luna septembrie să putem demara toate procedurile pentru a începe această decolmatare sustenabilă a principalelor canale din Deltă. Problema se pune inclusiv la studiile privind circulația apei și a peștelui în Delta Dunării.

Aveți astfel de studii?

Există astfel de studii, unele trebuie actualizate, altele nu există și atunci trebuie refăcute. În ultimii ani nu s-a mai făcut un studiu de acest gen la nivelul Deltei Dunării, ci doar pe fragmente, pe segmente ale Deltei.

În ceea ce privește repopularea, care sunt speciile vizate? Ați luat în calcul zonele pe care să le repopulați și pe care să nu mai permiteți pescuitul?

Pentru zonele de refacere piscicolă, urmează ca INCRD-ul să finalizeze studiile, să definim cel puțin opt zone de refacere piscicolă, cuprinse între cele trei brațe ale Deltei Dunării. Într-o lună, două, avem acest studiu finalizat, tocmai, ca să putem identifica acele zone de unde să începem și repopularea cu pește. Când vorbim de specii de pește, lucrurile sunt ceva mai complicate. Într-o amenajare piscicolă poți crește crap, caras, dar în niciun caz șalău sau știucă. Repopularea cu șalău sau știucă trebuie făcută în alte condiții, pe cuiburi embrionare. Specialiștii știu foarte bine lucrurile cum se pot dezvolta. Trebuie să avem discuții cu factorii responsabili, cu asociațiile de pescari din Delta Dunării, cu întregile comunități, să identificăm soluțiile optime ca Delta să redevină ceea ce a fost.

Spuneați ceva mai devreme că sunt cel puțin opt zone, ar putea fi mai multe?

Deocamdată opt zone.

realizator interviu – Adelina Tocitu / redactor online – Liviu Predescu  / foto – arhivă