DISTRIBUIȚI

Cabinetul guvernamental condus de premierul Sorin Grindeanu s-a reunit astăzi, de la ora 14:00, într-o ședință „în regim de urgenţă pentru abrogarea acestei ordonanţe”, după cum afirma chiar șeful Executivului, referindu-se la Ordonanţa 13/2017, prin care au fost modificate codurile penale.

Judecatorul Ciprian Coadă, purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Constanța, ne explică:

Judecătorul Ciprian Coadă: Abrogarea este o formă de încetare a efectelor unui act normativ, iar ea este reglementată prin Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Se spune aici că prevederile cuprinse într-un act normativ trebuie abrogate, abrogarea putând fi totală sau parțială. De asemenea, abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv, nefiind admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.

Radio Constanța: Premierul Grindeanu nu știa exact dacă va fi vorba despre o abrogare sau o prorogare. Așadar, prorogarea ce ar însemna?

Judecătorul Ciprian Coadă: Ce ar trebui să lămurim… O ordonanță de urgență prin care se abrogă o altă ordonanță de urgență, ca să pornim de la prima premisă, și anume abrogarea, nu ar avea de ce să fie supusă spre aprobare Parlamentului, fiindcă s-a pus în discuție și această ipoteză, întrucât un asemenea mecanism nu este decât o modalitate prin care Guvernul își revocă propriul act normativ. În această situație, dispozițiile care nu au intrat în vigoare, odată abrogate, pentru că avem astfel de dispoziții în Ordonanța nr. 13, nici nu mai pot fi reactivate în niciun fel. Așa cum spuneam, abrogarea produce efecte definitive, iar Parlamentul nu poate reînvia dispoziții pe care nu le-a emis și pe care propriul lor inițiator, adică Guvernul, le-a revocat. Prin urmare, numai o ordonanță de urgență prin care se legiferează într-un anumit domeniu și care abrogă un act normativ anterior necesită intervenția Parlamentului, caz în care, odată respinsă o astfel de ordonanță, vechile dispoziții pot fi reactivate. În ceea ce privește prorogarea, eu nu consider că este o soluție tocmai potrivită, pentru că ea nu ar pune în lumină decât eventuale suspiciuni la adresa inițiatorilor actului normativ din partea cetățenilor. De fapt ar fi o modalitate din prin care Guvernul câștigă timp și îți deschide, eventual, o portiță la Curtea Constituțională, care urmează a se pronunța asupra excepției săptămâna viitoare.

Radio Constanța: În cazul în care astăzi va fi abrogată Ordonanța de Urgență nr.13/2017, Curtea Constituțională mai are obiect pentru a emite o decizie sau pentru a-și spune părere referitor la Ordonanța de Urgență?

Judecătorul Ciprian Coadă: Dispărând obiectul excepției de neconstituționalitate, firesc ar fi ca un asemenea demers să rămână fără obiect, pentru că, așa cum spuneam, odată abrogat, un act normativ – în situația noastră ordonanță de urgență – este abrogat definitiv. Într-un fel, dată fiind situația de fapt, Guvernul este forțat de împrejurări să procedeze și la abrogare, pentru că s-a discutat foarte mult în aceste zile pe tema unor posibili beneficiari ai unor dispoziții prin ordonanță și chiar din proiectul inițial al Ordonanței Grațierii. Avem persoane din diferite partide politice care se regăsesc și actualmente în funcții publice, inclusiv în Parlament, iată apar indicii privind paternitatea operei în persoana unui fost secretar de stat cercetat în două cauze. Mă tem că în curând vor apărea în presă și alte informații privind implicarea și a altor persoane din anturajul unor membri ai Guvernului sau Parlamentului în apariția unei legi de grațiere ca urmare a unor fapte de corupție și îmi e teamă că acest lucru va pune într-o lumină nefavorabilă o altă soluție decât abrogarea, pentru că ultima Ordonanță, nr. 13/2017, a fost dezbătută inițial la Parchet cu proiectul de Ordonanță de Urgență privind Grațierea. Mi-e teamă că asistăm la un caz atipic, inedit pentru democrația postdecembristă, de concert fraudulos de fraudă legislativă pentru cauză ilicită, pentru că aceste acte normative – cel puțin cel despre care vorbim – este greu să le calificăm altfel decât drept un exemplu de fraudă grosieră, care nu se poate sancționa decât cu nulitatea absolută.

Am dorit să aflăm de la judecătorul Ciprian Coadă și dacă CCR va mai da o soluție referitoare la OUG 13/2017, în cazul în care Ordonanţa prin care au fost modificate codurile penale, va fi abrogată:

Judecătorul Ciprian Coadă: Eu nu pot să vă spun cum va aprecia Curtea Constituțională, în condițiile în care, iată, nici în momentul actual noi nu știm despre ce vorbim. Se spune de mai multe ori cuvântul „abrogare“, după care se și folosește prorogare. Mă întreb dacă cetățenii de rând știu ce înseamnă prorogare și mi-e teamă ca nu cumva să fie induși în eroare de semnificația acestui termen. Prorogarea înseamnă amânarea efectelor. Prin urmare, acest lucru nu face decât să suscite în continuare interesul și dezbaterea publică. Interesul nostru este ca situația, la momentul de față să se liniștească. Mi se pare firesc ca, din moment ce ai recunoscut greșeala, trebuie să o și repari într-un fel, iar cea mai potrivită formă de reparație, dacă discutăm de indicii de fraudă este să retragi un act normativ puternic criticat în spațiul public.

Radio Constanța: Vă rugăm să ne mai spuneți ce dispoziții au intrat deja în vigoare.

Judecătorul Ciprian Coadă: OUG 13/2017 cuprinde dispoziții de drept procedural și dispoziții de drept substanțial. Modificările și completările aduse Codului de Procedură Penală au intrat în vigoare la data publicării. Prin urmare, de la acel moment și până la o eventuală abrogare sau până la o eventuală publicare în Monitorul Oficial a deciziei CCR, indiferent care va fi ea, ele continuă să-și producă efectul. În ceea ce privește dispozițiile de drept substanțial, cum spuneam, din moment ce ele nu au intrat în vigoare, nu pot genera efecte juridice dacă ele vor fi abrogate sau dacă se va constata neconstituționalitatea lor înainte de intrarea în vigoare.

Radio Constanța: Din dialogul cu dumneavoastră reiese că și dumneavoastră considerați că ne scăldăm în ape tulburi.

Judecătorul Ciprian Coadă: Da. Încă ne scăldăm în ape tulburi și rămâne de văzut ce se va întâmpla și dacă există într-adevăr voința membrilor Guvernului de a repara într-un fel greșelile în cascadă pe care le-au produs în aceste zile. Îmi pare rău că am generat astfel de discuții, dar din păcate nu avem încotro și trebuie să recunoaștem că ne aflăm în situația unui derapaj constituțional. Câtă vreme derapajele de acest gen sunt generate de alte autorități ale statului cu care puterea judecătorească se află în conflict, este și normal să ne îndreptăm atenția către cei responsabili de situația apărută. În locul Guvernului putea fi un ministru, putea fi o autoritate locală, putea fi Parlamentul României… Într-o astfel de situație atenția se focalizează către cei direct implicați.

Radio Constanța: Spuneați că puterea judecătorească se află în conflict cu alte instituții ale statului. Vorbim, așadar, chiar despre un conflict clar, nu?

Judecătorul Ciprian Coadă: Așa s-a și apreciat de către CSM, de altfel, dacă nu ar fi fost așa, nu am mai fi sesizat Curtea Constituțională. Există, de altfel, și o sesizare a președintelui României, dar nu putem să punem presiune pe Curtea Constituțională, nici nu ar fi normal să o facem. Curtea Constituțională are propria jurisprudență, are o practică variată, bogată, variată, în astfel de domenii și va aprecia în înțelepciunea sa în ce măsură ne aflăm în fața unui astfel de conflict. Pare a fi un conflict și din cauza unor intenții declarate care vizează comasarea DIICOT și DNA, modificare unor legi privind accesul în funcții publice, pentru că niciodată în spațiul public nu transpar asemenea intenții sau cum se spune, niciodată nu iese fum fără foc.